Cum să abordăm riscurile adolescenţei

cum să abordăm riscurile adolescenţei Din 2013, biroul UNICEF din România se concentrează asupra adolescenţilor, grup de vârstă ale cărui probleme şi identitate sunt considerate neglijate de politicile publice şi educaţionale.

Din 2013, biroul UNICEF din România se concentrează asupra adolescenţilor, grup de vârstă ale cărui probleme şi identitate sunt considerate neglijate de politicile publice şi educaţionale. În cazul lor, riscul dezvoltării unor comportament periculoase e mare. Potrivit statisticilor din 2013, 42% dintre adolescenţi au consumat băuturi alcoolice cel puţin o dată, 23% dintre ei au fumat cel puţin o ţigară în viaţă, procentul adolescenţilor de 16 ani care au consumat droguri cel puţin o dată în viaţă este de 10%, iar un sfert din adolescenţii de peste 14 ani şi-au început viaţa sexuală.  Condiţiile sociale, dar şi transformările psihice care-i conduc pe adolescenţi la acest gen de comportament, au constituit subiectul unui alt studiu lansat de UNICEF. Sandie Blanchet, reprezentant UNICEF în România, ne detaliază rezultatele acestei cercetări: Creierul adolescenţilor este încă destul de imatur. Unele zone sunt destul de bine dezvoltate, iar adolescenţii încă au o capacitate mare de a învaţă multe lucruri. Acesta este motivul pentru care atunci când vorbim despre adolescenţi, vorbim şi despre cea de-a doua şansă: dacă sunt lucruri pe care nu le-au învăţat în copilărie, încă le mai pot învăţa în adolescenţă. Cu toate acestea, creierul adolescenţilor nu este pe deplin dezvoltat şi de aceea, unele zone, cele răspunzătoare de formularea unor judecăţi şi de autodisciplină, nu sunt maturizate pe deplin, astfel încât ei să poată lua decizii adulte."


Aşadar, deşi mintea adolescenţilor este capabilă de performanţe intelectuale mature, auto-controlul şi instinctele lor sunt încă imature. Iar părinţii şi educatorii trebuie să ţină cont de modul în care creierul lor funcţionează. Daniela Dumulescu, psiholog la  Universitatea Babeş-Bolyai: Spre deosebire de adulţi, adolescenţii nu au încă pe deplin formate structurile cerebrale responsabile de control. De aceea sunt mai impulsivi, mai predispuşi la riscuri, mai instinctivi şi mai puţin raţionali. Sunt atitudini tipice pentru adolescenţi. În plus, sunt mai sensibili la emoţii şi vor ca totul să se întâmple acum şi aici. De aici vine şi propensiunea lor de a experimenta lucruri noi. De aceea, adultul trebuie să ţină cont de această înclinaţie şi să încerce să-l direcţioneze pe adolescent să experimenteze lucruri noi într-un mediu sigur. Adolescentul înţelege că are un comportament negativ, dar nu are încă dezvoltate acele structuri cerebrale care să-i permită să-şi inhibe comportamente. Le percepe ca periculoase, dar nu poate să le inhibe.


Pe lângă înclinaţie spre noutate şi senzaţii tari, adolescenţii sunt foarte influenţaţi de grupul de prieteni. Aici, în interiorul acestei mini comunităţi, ei îşi dezvoltă aşa-numitele norme şi credinţe sociale despre consumul de alcool, fumat, consumul de droguri şi viaţa sexuală. Fidelie Kalambay, sociolog: "Adolescenţii consideră că toate aceste practici de risc sunt nesănătoase, nu sunt necesare şi pot afecta imaginea socială a unui adolescent sau a unei persoane în general. Dar, deşi majoritatea are această credinţă, ei punctează nişte detalii. De pildă, a gusta alcool este, totuşi, acceptabil. Fac, deci, o diferenţă între a bea şi a gusta. În plus, dat fiind faptul că a fuma şi a consuma alcool sunt obiceiuri răspândite în societate, şi adolescenţii le consideră "devianţe tolerate." Sunt comportamente pe care ei le consideră negative, dar care pot fi tolerate. Îţi afectează imaginea de sine, dar nu atât încât să fii exclus din societate pentru asta."


Acest gen de raportare atât de la grupul de prieteni, cât şi la societate în general - văzută însă tot prin prisma grupului - este valabilă şi în cazul începerii vieţii sexuale sau a consumului de droguri. Fidelie Kalambay: "În cazul adolescenţilor pe care i-am cercetat, am aflat că ei au credinţa empirică predominantă că majoritatea adolescenţilor fumează, consumă alcool şi au început viaţa sexuală. Prin urmare, zic ei, dacă toată lumea face lucrurile astea, atunci eu nu am nici un motiv să nu o fac. Dar, de cele mai multe ori, această supraestimare este falsă. În realitate, fumatul, alcoolul şi activitatea sexuală timpurie sunt mai puţin răspândite decât cred cei pe care i-am intervievat eu. De asemenea, am identificat un lucru la care nu ne aşteptam este prezenţa unei alte credinţe normative: ei cred că foarte puţini dintre prietenii lor sau, mai degrabă, nici unul nu consumă droguri. Noi credem că una din explicaţiile acestei credinţe este criminalizarea consumului de droguri. Cei mai mulţi oameni nu recunosc că au experimentat diverse droguri. Un alt motiv formulat de noi ca ipoteză este nivelul lor scăzut de cunoştinţe despre droguri."


Pentru UNICEF, ca şi pentru alte organizaţii similare, este important ca societatea şi instituţiile să înţeleagă mecanismul psihologic al adolescenţilor pentru ca, pornind de aici, să încerce să prevină comportamentele periculoase. În acest sens, UNICEF  implementează un model nou de intervenţie, în cinci oraşe: Bucureşti, Iaşi, Constanţa, Bacău şi Cluj. Este vorba de centrele de resurse pentru adolescenţi, înfiinţate împreună cu autorităţile locale şi destinate, mai ales, tinerilor din zonele defavorizate. Aici ei pot beneficia de consiliere psihologică, intervenţii în situaţii de criză, consiliere educaţională, orientare vocaţională şi profesională şi evaluare psiho-socială. În plus, site-ul www.adolescenteen.ro le vine în ajutor prin informaţii, dar şi crearea unei grup de sprijin on line.



www.rri.ro
Publicat: 2015-09-23 11:00:00
Vizualizari: 588
TiparesteTipareste