Discriminarea în România

discriminarea în românia  România se află pe ultimul loc în UE şi pe locul 72 la nivel mondial, conform statisticilor Forumului Economic Mondial când vine vorba de egalitatea între femei şi bărbaţi.

România se află pe ultimul loc în UE şi pe locul 72 la nivel mondial, conform statisticilor Forumului Economic Mondial când vine vorba de egalitatea între femei şi bărbaţi. Deşi multe femei sunt discriminate la locul de muncă sau în cadrul procesului de recrutare, puţine ajung să reclame diversele situaţii de discriminare şi hărţuire cu care se confruntă. Discriminarea este prezentă însă şi în rândul celor vârstnici şi al persoanelor cu handicap. Vom afla azi şi despre Coaliţia Anti-discriminare, un program de asistenţă juridică gratuită online, adresat persoanelor care se confruntă cu discriminarea în România.


Una dintre cele mai grave forme de inegalitate întâlnită în România afectează femeile care, din lipsa unui sistem de protecţie socială funcţional, sunt nevoite să stea acasă pentru a-i îngriji şi susţine pe membrii mai în vârstă sau mai tineri ai familiei. Această situaţie, subliniaza Coaliţia anti-discriminare, le îngreunează viaţa socială şi profesională, le îngrădeşte libertăţile şi oportunităţile şi le predispune la depresie, singurătate si stimă de sine scăzută, conform unor studii internaţionale. Însă discriminarea este un subiect amplu şi include mai multe categorii de persoane, iar legislaţia europeană, prin directivele sale şi prin tratate, se referă destul de mult la discriminare. Antidiscriminării i se acordă multă importanţă, spune Dana Ududeac, expert jurist antidiscriminare. Această legislaţie e transpusă în România prin Ordonanţa 137/2000. Din experienţa proiectelor, persoanele care se adresau Coaliţiei Antidiscriminare, deseori, nu ştiau exact ce înseamnă discriminarea din punct de vedere juridic continuă Dana Ududeac:  "Discriminarea are patru elemente esenţiale. Se rezumă la un tratament diferit al persoanelor aflate în situaţii similare sau comparabile, pe baza unui criteriu protejat, cum ar fi genul, etnia, religia, opinia politică, etc. şi care are ca efect încălcarea drepturilor persoanei respective."


Teodora Rotaru, de la Coaliţia anti-discriminare, responsabilă relaţii publice şi comunicare, explică percepţia asupra discriminării în România.  "Pentru început, este evaluată atât prin percepţii şi atitudini ale populaţiei, cât şi printr-un fenomen denumit "distanţă socială". Ar accepta o persoană intervievată să stea la aceeaşi masă cu o altă persoană de etnie romă? Iată un exemplu de întrebare. Deoarece nu înţeleg fenomenul discriminării, românii au impresia că nu se discriminează. Cu toate acestea, observăm că ei au cea mai mare distanţă socială faţă de alte categorii. La noi, cele mai discriminate categorii sunt persoanele cu dizabilităţi, cele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, persoanele LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transexuali) şi consumatorii de droguri intravenoase."


Coaliţia anti-discriminare, prin cele 10 organizaţii membre, a participat la procesul de elaborare a strategiei 2015-2020, care prevede o serie întreagă de măsuri, ce vor veni atât din partea Consiliului Naţional pentru combaterea discriminării cât şi din partea organizaţiilor societăţilor civile. Teodora Rotaru, Coaliţia anti-discriminare, responsabilă relaţii publice şi comunicare. "Punctual, noi avem de gând să realizăm în următoarele luni un raport care se va intitula Acces la Justiţie. Vom evalua prin acest raport cât de eficiente sunt metodele actuale de combatere şi prevenire a discriminării şi cât de facil se pot adresa oamenii, fie în instanţă, fie către CNCD, pentru a-şi rezolva problemele. În urma acestui raport, dorim să ne adresăm autorităţilor relevante pentru a îmbunătăţi cadrul legislativ, dar mai ales practicile antidiscriminare ale instituţiilor responsabile. Antidiscriminarea trebuie să devină o parte din mandatul fiecărui minister din România, o parte din mandatul tuturor autoriăţilor care interacţionează cu societatea, de la Avocatul Poporului până la inspectorate teritoriale de muncă sau formatori ai grupelor profesionale principale - avocaţi sau profesori - pentru a înţelege că fiecare dintre noi avem o responsabilitate fundamentală de a asigura egalitate pentru toţi."


Coaliţia anti-discriminare a creat platforma antidiscriminare.ro, unde persoanele care consideră că sunt victime ale discriminării sau au întrebări pot scrie şi pot primi o consiliere juridică primară, informaţii despre problema lor. Dana Ududeac, expert jurist antidiscriminare, aminteşte două cazuri care au ajuns în atenţia Coaliţiei anti-discriminare.  "Unul se referă la o întâlnire organizată de Asociaţia Accept în anul 2013, la cinematograful de la Muzeul Ţăranului Român. Acolo era organizată proiecţia unui film cu tematică homosexuală. Un grup de două ori mai numeros, de extremă dreaptă, motivat de ură, a recurs la ameninţări şi a blocat proiectarea filmului. Noi am luat măsuri şi ne-am confruntat cu un aspect interesant - discriminarea poate ajunge la un nivel atât de grav, încât devine o infracţiune. Un alt caz cu care ne-am confruntat este acela al unei femei seropozitive. Aceasta era însărcinată şi infectată cu virusul HIV. Ghidul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi ghiduri clinice ale Ministerului Sănătăţii recomandă o operaţie cezariană la 38 de săptămâni. La vremea respectivă, exista un singur spital în tot Bucureştiul care putea să facă această operaţie, dar nu a fost primită, din cauza infecţiei cu HIV. A stat 8 zile pe holurile spitalului, fiindcă personalul medical de acolo nu avea condiţiile necesare pentru a evita transmiterea acestui virus, punând în pericol atât sănătatea mamei cât şi a fătului. Cazul s-a rezolvat fericit, femeia reuşind să obţină serviciile medicale pe care şi le-a dorit."


România a făcut numeroase progrese în materie de legislaţie în domeniul combaterii discriminării rasiale şi a intoleranţei. Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei a analizat progresele facute în ultimul an de la publicarea în 2014 a recomandărilor privind combaterea discriminării. Concluzia a fost că în România e nevoie de o consolidare a formării judecătorilor, procurorilor şi persoanelor responsabile de aplicarea cadrului juridic penal care vizează lupta împotriva rasismului. Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei este un organism al Consiliului Europei care monitorizează probleme de intoleranţă şi discriminare şi emite recomandări către statele membre. 



www.rri.ro
Publicat: 2015-10-14 10:32:00
Vizualizari: 3217
TiparesteTipareste