Agenda armaneasca 2015.11.03

Un spectacol aniversar fu ţânut aoaltari dumânicâ, 25 di sâmedru. Fu adusâ aminte v’inearea a armân’ilor, ţi fudzea di griutăţâle di-tru Balcan’i, tru Ţara care lâ didea apanghiu după polimile balcaniţe, şi cu care avea unâ comunitate di limbâ, ca dialect

Spectacol trâ sârbâtoarea a Sâmtului Dimetru, Agh’iulu Dimitri !

Spectacolu fu ţânut la Teatrul Naţional di Bucureşti, a cure dicrector easte actorulu şi reghizorulu di farâ armâneascâ Ion Caramitru. Spectacolu fu marecarea a unei veacl’e ocupaţie a armân’ilor, criştearea a oilor, şi dipunirea tomnurile, di la munte, tru locurile iu sâ si afireascâ di friglu a iarnâl’ei, care tru munte iu eara duşi cu cupiile di primuverile, eara ma greaâ ca tru locurile di nghios, di la câmpu. Spectacolul, la care invitaţia u feaţe işişi Domnul Ion Caramitru, cum scria pri invitaţie, pri cl’imare, Preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Română, alidzem, : “Îl l’ia harea s-vâ acl’iamă tu unâ adunari di muzică ş-di poezie armânească”, cu numa “Fug armân’il’i tu arniu”, seară dedicată a li sărbătorae di Sâmtu Dumitru şi a faţiril’ei împlin’i a 90 di an’i di cându si arhiusi strămutare arămân’ilor tru Dobrogea. La 80 di an’i di la colonizare, adică aoa şi dzaţea an’i, Suţata di Culturâ Macedo-română,ţânu unâ sesiune di referate şi feaţe unâ lansare di carte, simbnatâ di un membru a Suţatâlei, Ion Vulpe, cartea tru dauâ volume, cu numa Vlahuria, potulu volum “Ţara din V’is”, iara doilu volum “80 di an’I di la colonizarea a armân’ilor în Dobrogea”

Spectacolul di anulu aestu si ţânu la Sala Media a Teatrului Naţional di Bucureşti; si dişcl’ise cu unâ cuvendâ al Caramitru, dispre v’inearea tru România, tru anulu 1925, aoa şi 90 di an’i, tru dzua di Sâmtul Dimitri, atumţea agiumse pamporea tru portul Constanţa di la Amarea Laie, cu protile fumel’i armâneşti, dzuuâ di 26 meslui di  Sârbâtoarea di Sâmedru.

Si zburâ dispre colonizarea di Cadrilater, di la v’inearea di-tru Gârţie, diapoia Dobrogea Nouă şi Dobrogea. Trâ aestu lucru zburârâ istoriculu Nicolae-ŞerbanTanaşoca, cercetător la Institutlu di Etnografie şi folclor, Emil Ţârcomnicu, Willy Wisoşenski, preşedinte la Fundaţia Muşata Armânâ.

Si feaţe un spectacol di poezie şi muzică armâneascâ. Recitarâ Ion Caramitru şi actriţile armâne Eliza N’irlu, Teodora Calagiu. Caramitru recită M’il’ioriţa pi armâneaşte, şuţâtâ după Mioriţa di-tru dacoromână, versiunea a lu Niocolae Saramandu.

Cântarâ Tedodora Calagiu (care cântă piesile a li Sirma Guci), şi cu Eliza Nirlu (piese din folcloor); In duet cu Teodora Calagiu cântă George Piştireanu. Tuţ artiştil’i avurâ tim’ia s-hibâ prezentaţ di işişi directorulu a teatrului, ama în calitatea di amfitrion a adunaril’ei di gh’iurtusire la 90 di la v’inearea cum si dzâţea tru calezma a lu Caramitru. Marius Baţu cântă la chitară, tut din folcor. Tut di floclor, prelucrare trâ pian di mizicologul Ion Dumitrescu, nişte absplvenţâ di conservator George Mani, Irina Nanuş, şi alţâ vârâ doi trei, unâ pareie di-tru Albania. Diapoia Caramitru feaţe unâ evocare a lu Caragiu, evocare faptâ cu aform’ia că eara vinintâ Geta Caragiu, care feaţe unâ donaţie, un bustu a lu Toma, a teatrului Naţional. Fu ascultatâ cum recită şi boaţea a lu Toma Caragiu, cu poezii înreghistrate pi armâneaşte.

Trâ mulţâ an’i îl’i si ură şi a unui participantu la aestu evenimentu, cu numa a Sâmtului Dimitru, sculptorulu Dumitru Pasima. Tru bitisitâ furâ date la artişti cărţâ scoase di Societate. Fu cântat imnul Pârintesca Dimândare. Oaspiţâl’I di la aestu evenimentu furâ invitaţ şi si dusirâ tru foaier, la unâ pita şi un v’in aroş.

Prinde s-adâvgăm că aţel ţi si ocupă, aoa şi 90 di an’i, cu organizarea a v’inearil’ei tru Romnia, un di ma mulţâl’I, fu Gheorghe Celea, a cure numâ u poartâ tora un muzeu armânescu, di Kogălniceanu, a fundaţil’ei “Muşata Armânâ”, preşedinte Willy Wisoşenski.

Parteneril’i tru organizarea a spectacolului di siptâmâna tricutâ, di pi 25 di sâmedru, furâ:

Muzeulu naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Asociaţia Aromână din Dobrogea “Picurarlu di la Pind” şi Fundaţia Culturală “Muşata Armână”.

 

*******************************

Cartea care aoa şi dzaţe an’i, la 80 di la colonizarea tru Cadrilater, simnatâ di Ion Vulpe, “Vlahuia, Ţara din V’is”, tru dauâ volume, zua tru protulu a l’ei volum, av`nda ca subtitlu, dispre “Ctitori aromâni, di farâ, di credinţă şi spiritualitate romneascâ”. Unâ di numile spuse aclo easte aea a lu  Costa-Foru, a cure numâ deade un` bunâ araste şi trâ unâ evenimentu di mesuu ţi tricu. Evenimentul îl’i deade câbilea a lu Puiu Bajdechi ca tru un articol sâ spunâ că tru mesulou octombri Buureştiul si feaţe ca unâ capitalâ culturalâ di culturâ armâneascâ. Pi 18.oct.2015. si feaţe unâ prezentare a proeictilor la care lucreadza niscânte arhitecte tinire. Casile ma vecl’i li adarâ şi li prezintă a publicului mare, proiectu cu numa: „Dincolo de ziduri”. Tru proectu suntu tinire arhitecte şi unâ di eale easte unâ armânâ,  Daniela Costea. Prezentarea di dumânicâ 18 sâmedru u feaţe unâ di arhitectile ţi lucreadzâ la proiectu, Iris Teodorescu. Prezentă (feaţe prezentarea la) Casa a l’ei, diapoia tru un spectacol artistic cântă Flori Costea. Zburâ Alexandru Gica trâ personalităţ armâneşti.  Tru sone fu proiectat filmul „Tenda”.

*********************************

Tru capitala culturalâ armâneascâ, tra s-u spunim diznou expresia a lu Puiu Bajdechi avu loc şi unâ prezentare di carte pricum şi unâ expoziţie cu simnâtura  Dumitru Piceava. Cartea avea numa “Aoa şi ună sută di an’I”, şi zburaşte dispre bitisita a olimilor balcaniţe, biisite cu Pacea di la Bucureşti, cându Machidunia fu mpârţâtâ ca unâ clironomie di Imperiul otomana a statilor ţi si feaţirâ pi loculu a li veacl’e Amirâril’ei, Analta Poartâ Otomanâ.

Evenimentul di evocarea a ţilor 100 di an’I di la Pacea di la Bucureşti, di-tru 1913, si feaţe Viniri, 23-li di Sumedru 2015, la Sutsata Culturală Armânească di Bucureshti. Fu, cum dzâsim, prezentatâ cartea di poezii „Aoa sh-unâ sutâ di-anji”, anyrăpsitâ di Dumitru Piceava. Cartea inshi tu 2015 la editura 'Bana Armânească', Bucureshti.

Fu faptâ Expoziţie cu unâ parte a lucrărilor  di picturâ şi sculpturâ a lu Dumitru Piceava. Zburâ autorulu; spuse di cariera a lui di pictor şi sculprtor. Feaţe şcoala popularâ di artâ. Arhiusi sum influenţa a li Mihaela Adoc, la Bucureşti.

Fu zburâtâ semnificaţia a operilor di sculpturâ şi sculptir, cheţarile dit machidunie; premiile BA.

Sâ zburâ dispre carte, 100 di an’I di la împrţarea a li machidunie. Furâ dizvasite poezii: Alexandru, Aurica şi Tacu. Sâ zbur ti Bana Armâneascâ Sâ zburâ di activitatea a lui tu Armânamea. Preşedine la Suţatâ, la Ligă, la Bana Armâneascâ, la lucurlu ţi-l feaţe.

Tru sone fu cântat imnul “Pârinteasca dimândare”, si mâcă pita, şi cu v’in. Si cântă La mulţâ an’i că eara aproapea di Sâmtul Dimitru.

Moderator a evenimentului fu Alexandru Gica.

 

 

Audio --> 

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2015-11-24 22:00:00
Vizualizari: 127
TiparesteTipareste