Studiu privind imigranţii din România

studiu privind imigranţii din românia Conform unui raport, problema discriminării imigranţilor din România nu este percepută de aceştia ca fiind un obstacol în diverse contexte sociale.

Conform unui raport, problema discriminării imigranţilor din România nu este percepută de aceştia ca fiind un obstacol  în diverse contexte sociale. Birocraţia, dificultăţile de comunicare, lipsa de transparenţă şi ilegalităţile legate de contractele de închiriere a unei locuinţe şi contractele de muncă ar fi principalele probleme care îi afectează. Raportul a fost elaborat în cadrul proiectului "Discriminarea Imigranţilor în Domeniul Drepturilor Civile" şi îşi propune să promoveze drepturile omului şi să combată efectele discriminării şi ale intoleranţei faţă de imigranţi.


Conform Inspectoratului  General pentru Imigrări,  în România există 59 200 de străini cu şedere legală, străini din state terţe, majoritatea aflându-se în tara noastră din motive familiale. Circa 12.000 de persoane au venit pentru studii, iar ca lucrători imigranţi se găsesc în jur de 5.800. Pe lângă aceştia, mai există o categorie de persoane cu o formă de protecţie internaţională, în jur de 2500. Cercetarea a analizat  în ce măsură imigranţii au acces  la educaţie, locuinţe, sănătate, muncă, bunuri şi servicii. In fiecare dintre aceste domenii au fost evidenţiate o serie de piedici în calea integrării. În ceea ce priveşte închirierea unei locuinţe de către un străin, Adriana Iordache, de la Societatea Academică Română a declarat: "Am  observat o oarecare discriminare structurală, pentru că destul de mulţi străini ne-au raportat faptul că proprietarii români nu vor să facă contract de închiriere şi să-l înregistreze la autorităţile fiscale ... în condiţiile în care străinii au nevoie de aceste forme legale pentru prelungirea vizei de şedere. O altă problemă a fost preţul destul de ridicat la chirii, percepţia unora dintre străini a fost că proprietarii îi taxează mai mult pentru că sunt străini şi pentru că se crede că au mai mulţi bani. Dar în general interacţiunea străinilor cu proprietarii a fost una pozitivă, odată ce au închiriat apartamentul.. S-au întâlnit şi atitudini xenofobe sau rasiste în rândul unor proprietari care nu doreau să închirieze locuinţa străinilor proveniţi din Africa sau Orientul Mijlociu. Dacă ne referim la studenţii străini, dacă aceştia beneficiază de bursa statului român, ei nu beneficiază de locuri de cazare. O altă problemă cu privire la accesul lor la locuinţă a fost lipsa de servicii de consiliere de către universităţi. Adică ei vin aici, în România, mulţi dintre ei nu ştiu nici limba, în special studenţii din Africa şi Orientul Mijlociu, şi le este uneori greu să-şi găsească o locuinţă."


Educaţia este un alt domeniu important în determinarea opţiunilor viitoare ale străinilor. In sistemul de învăţământ universitar, studenţii din afara Uniunii Europene se confruntă cu diverse forme de discriminare instituţională, de la taxe suplimentare la lipsa unor facilităţi cum ar fi transportul gratuit în comun. Adriana Iordache: "Au fost şi studenţi multumiţi, dar destul de mulţi studenţi străini s-au plâns de calitatea programelor, în special de cele de limba engleză. Au fost situaţii în care au spus că profesorii nu-şi dau interesul, nu traduc toate slide-urile, personalul administrativ din universităţi, în anumite cazuri, nu cunoaşte o limbă de circulaţie internaţională. Cursurile de limba română oferite studenţilor de către universităţi au fost uneori percepute ca nefiind de o calitate mulţumitoare (erau prea rare, cursanţii aveau niveluri diferite de cunoştinţe de limba română şi nu se putea găsi un numitor comun). Mulţi nu au învăţat limba română în urma acestor cursuri. De asemenea,  corupţia şi şpaga au fost menţionate şi în mediul universitar".


Dacă ne referim la accesul la serviciile de sănătate a imigranţilor, se poate constata mai puţină discriminare decât în celelalte domenii studiate. Problemele de aici se referă la lipsa informaţiilor accesibile imigranţilor în limba engleză, dificultăţi de comunicare datorate interacţiunilor între culturi diferite şi birocraţia sistemului. Luciana Lăzărescu,  coordonatorul acestui proiect vine cu amănunte: "Spaga a fost menţionată de foarte mulţi. Cred că este singurul domeniu în care spaga apare cu cea mai mare frecvenţă. E vorba de 6 din 30 de interviuri în care oamenii au spus că au plătit ca să  beneficieze de servicii mai bune. A mai fost semnalată curiozitatea personalului medical faţă de străinii de origine africană, în special. O altă problemă este legată de faptul că serviciile medicale se acordă pe baza codului numeric personal, care se alocă de către Inspectoratul General pentru Imigrări în momentul în care este obţinut permisul de şedere. Deci în perioada de la depunerea actelor şi până la obţinerea permsiului de şedere, străinul nu are CNP".


Raportul mai arată că imigranţii care vin în România pentru a munci sunt printre cei mai vulnerabili. Si asta pentru că demisia de la un angajator şi imposibilitatea de a găsi un alt loc de muncă, în 60 de zile, duce la expulzarea din ţară. Andra Panait, de la Asociaţia România pentru Promovarea Sănătăţii, ne prezintă câteva rezultate ale cercetării  legate de muncă: "Am observat că nu au fost încheiate contracte de muncă sau contractele care erau încheiate, fie omiteau numărul de ore efectiv lucrate, fie remuneraţia era mult mai mică. De asemenea, nu erau plătite la timp sau nu erau plătite  deloc orele suplimentare. Majoritatea persoanelor se simţeau discriminate, fie în baza naţionalităţii, fie datorită unor afecţiuni fizice vizibile."


Raportul a fost realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii, împreună cu Societatea Academică din România şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Iniţiatorii acestuia vin şi cu o serie de recomandări  pentru ca instituţiile publice şi autorităţi să facă teste de limba română la recrutare, însoţite de programe de formare privind drepturile şi obligaţiile migranţilor. De asemenea, sunt necesare mecanisme mai eficiente de transmitere a cazurilor de abuz între instituţiile statului şi ONG-urile specializate.



www.rri.ro
Publicat: 2015-12-02 11:10:00
Vizualizari: 160
TiparesteTipareste