Agenda armaneasca 2015.11.24

Pi schenă alinară Toma Enache, Teodora Calagiu Garofil, Petrică Moraru, Eliza Nirlu, Adrian Anghel (actor român ţi înviţă armâneaşte), Teodora Vasu, Andrei Geavela, Cristi Stere şi Vasi Stere. Piesa avu dzăţ di reprezentanţii tru ultimil’i şapte an’i, în

 

Un anunţu trâ interacţiunea a noastră ca radio cu ascultâtoril’i a noştri:

RRI, tora şi pi Tumblr

Radi România Internaţional (RRI) are di puţân chiro şi un profil pi Tumbler, platformă di microbloblogging şi site di socializare pi care utilizatoril’i pot sâ posteadzâ conţânutul multimedia in cadrul a unui blog public sau privat şi pot sâ urmăreascâ, sâ veadă, blogurile a altor personae.

Profilul RRI poate s-hibâ accesat la adresa

Https://www.tumblr.com/blog/radioromaniainternational

Raio România Internaţional are ama profiluri şi pi alte reţeale di socializare şi platforme di partajare di conţânuturi: Facebook (tru tute limbile di emisie şi tru dialectul aromân), Twitter (postări in limbile română şi engleză), Google+ (postari în română şi engleză), Flickr, pinterest, linkedIn (postări in română şi engleză), Youtube, Instagram şi SoundCloud (postări în română şi engleză).

******************

Un altu anunţu:

Anunţ concursu “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”

Vruţ soţ, vă invităm grim participaţi la un nou concursu cu premii, “Contemporan cu Brâncuşi: Constantin Antonovici”. Easte un concursu dedicat a celebrului sculptor Constantin Brâncuşi şia  unuia di aţel’i mai importanţi discipoli a lui,  Constantin Antonovici (1911–2002), care  avu unâ ngh’ilicită carieră tru Europa şi SUA. Di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi, fu singurulu care avu un certificat di recomandare simnat di aţista. Antonovici  absolvi Artile Muşate la Iaşi (1939), apoia are studiată 3 an’i la Academia di Arte Muşate di Viena, după care 2 ani în Tirol. La Paris agiundze tru 1947, iu îl cunoaşte pi Brâncuşi, arada di care lucreadză 4 ani. Di-tru 1953 are activată la subsolul a catedralâl’ei newyorkeză St. John the Divine. Constantin Antonovici are participat la numiroase expoziţii şi are amintată competiţii di sculptură în Canada, Austria, Franţa, Italia, România şi SUA. Di creaţiile a lui clasiţe amplasate tru spaţii publiţe lipseaşte sâ spunim capachea di marmură di pi cripta episcopului William T. Manning, ună cruţe di cheatră de 2 metri pi faţada di vest a Catedralâl’ei St. John the Divine, bustul a fostului preşedinte Dwight Eisenhower aflat la Casa Albă. Motivulu chentral a operâl’ei a lu Antonovici fu bufniţa, a cure l’i-are faptă reprezentări tru diferite spuniri şi ipostaze.

 

Vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Google+, LinkedIn, să răspundiţ corectu, în scris, la întribări şi puteţ s-amintaţ. Concursul va să ţână până pi 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei.

 

Marile Premiu va hibă ună excursie di 7 dzâle (6 nopţâ) cu pensiune completă (în perioada 15-30.04.2016) trâ 2 ascultători RRI, tru judeţul Gorj, locul di-tru care apărn’i spri lume Brâncuşi. Amintâtoril’i va viziteadză casa natală a artistului şi multe alte atracţii şi muşuteţ a zonâl’ei, arhiusinda cu Ansamblul monumental „Calea Eroilor” di la Târgu Jiu, omagiu adus a eroilor cădzuţ în Primulu Polim Mondial, proiectat şi construit di Constantin Brâncuşi. Ţeale 4 componente sculpturale, Measa Tăţearil’ei, Aleea a Scamnilor, Poarta Bâşearil’ei şi Coloana fără Bitisită (Coloana Infinită), sunt dispuse pi tut aţeauăşi axă, orientată di la vest spri est, cu ună lundzime di 1275 di metri. Aluştor lâ si adavgă băsearica Sâmţâl’i Apostoli Petru şi Pavel, inaugurată la 7 brumar 1937, la tut aţeauăşi dată cu Poarta Bâşearil’ei.

 

Concursul easte organizat deadun cu Chentrulu di Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu şi alţâ parteneri locali. Ca di aradă lipseaşte să vă asiguripsiţ pi cont propriu transportul internaţional până în România şi, ma că si vă hibă necesară, viza trâ România. Trâ aţel’i ţi nu amintă Mările Premii va avem premii şi menţiuni în obiecte, oferite di Chentru.

 

Şi tora, întribările:

- Care easte motivulu chentral a operâl’ei a lu Constantin Antonovici?

- Pri-tru ţi fu unic Antonovici di tuţ artiştil’i care au lucrată cu Brâncuşi?

- Cât chiro şi iu are lucrată sculptorulu Constantin Antonovici cu maestru-său?

- Ţi opire celebre a lu Brâncuşi si află tru ansamblul monumental „Calea Eroilor” di la Târgu Jiu?

 

Vă rugăm să nă scriiţ ţi vă feaţe să participaţ la concursu şi, ma multu, căţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nă urmăriţ programile în mediul online.

 

Coordonatile a noastre sunt nialâxite: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rri.ro Aştiptăm răspunsurile a d(umnil’lor a)vs. până la 15 gh’inar 2016, data poştâl’ei. Amintâtorulu a Marilui Premiu va hibă anunţat curundu după aţea, tra a-şi pregătească excursia în România. Succes! (Alecu Marciuc, Eugen Cojocariu)

 

************************

Una “muşată hâbare”, tra s-bâgămu zboarâle cu care şi poeta Kira Manţu şi spune haraua cându diavaseaşte  aestâ hâbare pitreaţe Goran Puşuticulu tra s-nâ spunâ evenimentul di Constaţa, di aualtadz sâmbâtâ, 21 brumar. Piesa di teatru a lu Toma Enache, agiumse tra s-dzâţim aşi “pânâ la mardzina locului”, tru câsâbălu di la Amarea Laie. Spectacolul cu piesa a lu Carlo Goldoni, “Mincinosulu” (Il bugiardo) si feaţe tru reghia a lu Toma Enache, ama care giucă şi rolul a “Mincinosului”, vinit canda di la Veneţia la una tut ca unâ turlie di Veneţie, dicara easte viţinâ şi ea, Constanţa, cu amarea. Piesa easte unâ adaptae, tru tradiţirea a lu Toma Enache, după piesa a marilui comediograf di Veneţia, Carlo Goldoni (1707-1793). Spectacolul avu loc la teatrul Elpis, di Constanţa.

Goran care nâ da şi unâ adresâ di Internet la care s-videm cum fu a[preciat spectacolul. El dzâţe:

La ligatura di ma-nghios cari shtii rumaneashti poati sa-dghivaseasca habari ti cumata di teatru Minciunoslu, adrasta pi limba vinitseasca di Carlo Goldoni dit Vinitsii, anda Vinitsia eara vasilii […]. Cumata u vidzum la Teatrul Elpis shi zugrapsearea fapta tu habarea di ma-nghios easti dip buna shi dealithioasa. Actorlji zburara pi una limba armaneasca multu musheata shi chischina, tsi-lji deadi a cumataljei una nustimada ahorghea.” Goran, care nu şi-avea faptâ rezervare di cu chiro, avu tihea s-aibâ dauâ bilete Iota Trandu, că altâ turlie, dzâţe el:  “putsan lipsea s-nu-u videm cu nicuchira cumata sh-aesta arada.  Cu tinjii,Goran Pushuticlu

Tru ligâtura pitricutâ scrie că “sala fu arhiplină” şi că tuţ arâsirâ “din tot sufletul”. Fu un spectacol “gustat di public”.

Întribat după spectacol desi are chefea faptâ di cum fu spectacolul, el dzâse că fu ma ghine dicât si aştipta:

 

 

”Ună harauă aista fu andamusea di tora seara”, are postata el pi Facebook, la puţân chiro di la final.

 

Pi schenă alinară Toma Enache, Teodora Calagiu Garofil, Petrică Moraru, Eliza Nirlu, Adrian Anghel (actor român ţi înviţă armâneaşte), Teodora Vasu, Andrei Geavela, Cristi Stere şi Vasi Stere. Piesa avu dzăţ di reprezentanţii tru ultimil’i şapte an’i, în întreaga ţară, în România.

 

Audio -->

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2015-12-08 22:32:00
Vizualizari: 158
TiparesteTipareste