(ediţie di concurs) – Mănăstiri din Gorj

(ediţie di concurs) – mănăstiri din gorj Tru chirolu a unei vizită în Gorj, are ndauă mănăstiri ortodoxe, unile di eale adrate cu sute di an’i ninte, la care prinde să vă dănăsiţ. Mănăstirea Polovragi si aaflă în partea estică a judeţului Gorj. Construcţia l’ei arhiusi tru anulu 1505 şi a fu bit

Tru chirolu a unei vizită în Gorj, are ndauă mănăstiri ortodoxe, unile di eale adrate cu sute di an’i ninte, la care prinde să vă dănăsiţ. Mănăstirea Polovragi si aaflă în partea estică a judeţului Gorj. Construcţia l’ei arhiusi tru anulu 1505 şi a fu bitisită tru an’il’i 1699-1700, în timpul a domnitorului român Constantin Brâncoveanu. Putem s-u spunim şi mănastirea Tismana, a cure construcţie arhiusi tru secolul an XIV-lea, bâsearica din interior hiinda învârligată di muri anălţâ. Specific a liştei mănăstire easte culoarea di fundal a murilor, dispre care niţe tora nu să ştie cum si-are obţânută ama care poartă numa  „roşu de Tismana”. Apoia, mata easte şi mănăstirea Lainici, situată la intrarea tru defileul a Jiului. Iatu ndauă lăcaşuri/case di cultu, cu ună istorie avută, a cure porţâ li dişcl’idim ază.

Mănăstirea Tismana si aaflă la vără 30 di km di municipiul Târgu Jiu, într-un loc învârligat di păduri. Fu construită într-un an şi îşi tradze numa di la arboril’i di tisă care acopirea un chiro ninte întreaga zonă. Călugărulu Nicodim, canonizat pi timel’lu a meritelor a lui, ufilisi tehniţ di construcţie ahoria trâ perioada an’ilor 1500. Bâsearica di-tru interiorulu a li mănăstire easte învârligată di stizme puterniţe, intrarea în interior si faţe printr-ună mare poartă di lemnu, spune Oana Paloş, purtător di cuvânt a Consiliului Judeţean Gorj.

 „Mănăstirea Tismana easte ună bijuterie arhitecturală. Edificiul a li mănăstire, ama şi zona di munte tru care easte poziţionată atradze foarte mulţâ oamin’i, cama multu di hramulu a mănăstirului, di Sf. Maria. Atumţea v’in m’il’e şi m’il’e di pelerini.”

Muzeulu a li Mănăstire Tismana are ună istorie di priste 6 secole, iara protile pagini fură scrise di călugărulu Nicodim. Aestua adră mănăstirea, ama nu are decorată muril’i interiori a li bâsearică, şi si limităă maşi să-l’i picteadză într-ună singură culoare, ocru, cu motive florale şi gheometriţe. Prima pictură policromă a li mănăstire fu faptă tru secolul 16, di Dobromir din Târgovişte, ună di aşezările ţi agiumsiră, de-a lungul a timpului, capitale domneşti. Dobromir are ufilisită culori vegetale, întră care un roşu oriental, numit astăndzâ „roşu de Tismana”.

Arhidiaconulu Dioniţă Apostolache, purtător di zbor a li Arhiepiscopie a Craiovâl’ei, spune că turiştil’i va să află în Gorj ţeale ma vechl’ile mănăstiri ortodoxe din ţară, din România.

 „Arhiusim cu mănăstirea Tismana, ctitorie a Sâmtului Nicodim di la Tismana. Aţist sâmtu aşedzămintu si adră tru secolul an XIV-lea, Sf. Nicodim hiinda considerat în tradiţia monahală ortodoxă dreptu întimil’etorulu a monahismului di tip neoisihast di-tru Oltenia. Aşi-cara, mănăstirea Tismana, aşedzată într-un ancadrament pitoresc, cu muşuteţ naturale ahoria, v’ine dinintea a credinciosului ţi are dor să si roagă şi care, tru tut aţeluşi chiro, are dor să admire şi muşuteţâle a naturâl’ei. Aoaţe, pri nângă sâmta mănăsătire, suntu inedite şi pădurile di tisă şi di castan aghru. Mai nou, tamam nângă mănăstirea Tismana, fu înteml’iat Muzeulu a Monetăriil’ei Naţională, aoaţe hiinda depozitat tezaurulu naţional din perioada Primului Polim Mondial. Există şi muzee care muşuţascu patrimoniul a mănăstirilor a noastre. La Tismana există un muzeu cu obiecte multu vechl’i, unicat la noi în ţară. Di aoaţe, pri-tru dialog cu părinţâl’i di la mănăstire, cu maicile ţi si pidipsescu aclo, pot să hibă direcţionaţ cătră zonile ma puţân cunoscute. La Tismana, di exemplu, la 1.000 di metri altitudine,  poate să si m’eargă şi pri pade şi si agiundze la schiturile Cioclovina de Sus şi Cioclovina de Jos. Detaliile dispre călătoria spri aţistea  pot să si obţâne di la călughărealile di la mănăstirea Tismana.”

Un altu reper trâ un circuit cultural-relighios tru judeţulu Gorj easte mănăstirea ortodoxă Polovragi, care dateadză di-tru anulu 1505, situată  aproapea di localitatea cu tut aţeauăşi numă. Mănăstirea si aaflă tamam la intrarea tru Cl’eile a Olteţului, care separă Munţâl’i Parângului di Munţâl’i Căpăţânii. Tot aoaţe, trun Cl’eile a Olteţului, ţiva ma nsus faţă di mănăstire, aflăm peştera Polovragi, care are ună lundzime di aproapea 11 km, di care prima porţiune, di 800 di metri, easte dişcl’isă tră turişti. Arhidiacon Dioniţă Apostolache, purtător di cuvânt a li Arhiepiscopie a Craiovâl’ei.

 „A daua destinaţie ţi poate s-hibă adusă  aminte tru aţist contextu easte mănăstirea Polovragi. Aclo, tutnâoară, într-ună zonă ahoria di muşată, pelerinulu poate să observă muşuteaţa stilului brâncovenesc. Mănăstirea Polovragi easte construită sum influenţa artâl’ei brâncoveneascăi, pictura hiinda unicat în ţara noastră. Fu restaurată şi sâmtusită di curundu.”

Ună altă mănăstire reprezentativă di-tru judeţulu Gorj easte Lainici, situată la 35 di km di municipiul Târgu Jiu. Şi aţistă mănăstire si pare că s-fu  ctitorită di călugărulu Nicodim care anălţă ună construcţie di cheatră sau di lemnu, ţi are rezistată până tru secolul al 18-lea, spune Arhidiacon Dioniţă Apostolache, purtător di zbor a li Arhiepiscopie a Craiovâl’ei.

 „A treia destinaţie easte mănăstirea Lainici, aşezată pi defileulu a Jiului, pi ruta Petroşani, şi faţe ligătura cu partea transilvăneană a li Românie. Easte ună mănăstire cu tradiţie, di călugări. Rolul importantu a lluştui aşezământu si-are remarcată în special tru chirolu interbelic, atumţea cându călugăril’i di la Mănăstirea Lainici au participată activ la susţânirea  spiritului românescu şi la promovarea valorilor şi tradiţiilor ortodoxe. În prezent, mănăstirea Lainici easte unulu di punctile di atracţie din zonă tră faptul că tru sâmtul aşezământu sunt moaştile/oasile a Sâmtului Irodion di la Lainici. Easte unulu di stareţâl’i di aname a luştei mănăstire, canonizat di curundu di cătră Bâsearica Ortodoxă Română. Cathe ună mănăstire are pregătit un reprezentantu care să da tute detaliile într-ună limbă di circulaţie internaţională.”

Iatu aşi-ma un traseu care include ţeale ma vechl’ile şi ma cunoscutile mănăstiri din Gorj, cu ună istorie bogată, aşezate într-un cadru natural di excepţie.

 

Autor: Daniel Onea

Armănipsire: Hristu Steriu


www.rri.ro
Publicat: 2015-12-10 22:33:00
Vizualizari: 199
TiparesteTipareste