Estimări înrăutăţite privind creşterea economiei mondiale

estimări înrăutăţite privind creşterea economiei mondiale În noiembrie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale, pentru a doua oară în ultimele trei luni.

În noiembrie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale, pentru a doua oară în ultimele trei luni. Decizia este în strânsă legătură cu avansul mai lent de pe pieţele emergente, care afectează şi alte state, cum ar fi Germania şi Japonia. Estimările arată că economia mondială va înregistra anul acesta un avans de 2,9%, faţă de de 3% estimat în septembrie, anul viitor creşterea urmând să accelereze la 3,3%, mai mică, totuşi, faţă de avansul de 3,6% prevăzut anterior. Comerţul mondial ar urma să înregistreze un avans de doar 2% în 2015, faţă de 3,4% în 2014. 


Economistul şef al OECD, Catherine Mann, a avertizat: "Aceste date ne îngrijorează foarte mult. Un comerţ robust şi o creştere a economiei globale merg mână în mână". 


Criza imigranţilor din Europa ar putea, pe de altă parte, stimula creşterea economică datorită majorării cheltuielilor guvernamentale. Influxul de refugiaţi ar putea adăuga între 0,1 şi 0,2 puncte procentuale la avansul PIB-ului în 2016 şi 2017, estimează OECD. Dacă fluxul de refugiaţi care rămân este rapid integrat în societatea europeană, atunci ţările care îi găzduiesc vor avea de câştigat, se mai arată în raportul instituţiei. Comisia Europeană se aşteaptă ca aproximativ trei milioane de solicitanţi de azil să sosească în UE până în 2017. 


În ce o priveşte, economia României va creşte şi în următorii ani. Potrivit corespondentului Radio România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu, estimările CE pentru anul acesta vizează un deficit bugetar de 1,5%, care va respecta ţinta stabilită, precum şi o scădere a şomajului: "Comisia Europeană prognozează că economia României va continua să crească şi în următorii ani, atingand un maxim de 4,1% anul viitor datorită consolidării consumului pe fondul relaxării fiscale. Vicepreşedintele CE, Valdis Dombrovski, spune că aceste previziuni indică îmbunătăţirea performanţelor economice ale României. El declară că aceasta nu ar fi fost posibilă fără acţiunile decisive întreprinse în favoarea reformei finanţelor publice. Cu toate acestea însă, continuarea reformelor structurale rămâne extrem de importantă, precum şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi a creşterii economice pe termen scurt şi mediu prin politici bugetare responsabile. Comisia Europeană se aşteaptă şi ca rata şomajului să scadă în continuare în România in următorii ani." 


Şi la Bucureşti, Banca Naţională a României şi-a modificat din nou prognozele de inflaţie pentru 2015 şi 2016. Astfel, acum estimează o inflaţie de -0,7% la finele acestui an şi de 1,1% la sfârşitul anului viitor, de la -0,3 şi respectiv 0,7 procente cât prognozase anterior. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu spune că, în trimestrul trei din 2015, indicele preţurilor de consum a evoluat pe o traiectorie mai scăzută decât se anticipa, în special datorită efectelor a trei factori: "Principalul factor care a împins inflaţia în jos şi a împins-o în teritoriul negativ, nu numai în afara coridorului ţintit, a fost reducerea TVA-ului la toate alimentele, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică. Tot în direcţia aceasta, au acţionat scăderea pronunţată a cotaţiilor ţiţeiului pe plan internaţional şi reducerea pe cale de consecinţă a preţurilor la combustibili în România şi nivelul scăzut al anticipaţiilor privind inflaţia." 


Potrivit guvernatorului Băncii Centrale, inflaţia va rămane în teritoriul negativ până spre finalul anului viitor şi va reintra în intervalul de variaţie ţintit de BNR, cuprins între 1,5 şi 3,5%, abia în cursul anului 2017. Mugur Isărescu a ţinut însă să precizeze că evoluţia inflaţiei ar putea fi marcată de incertitudinile ridicate ce caracterizează mediul economic extern, dar şi cel intern. În acest context, el a declarat că cei care au contractat credite relativ ieftine în lei, în această perioadă, nu trebuie să se teamă de şocuri pe acest segment în viitorul apropiat deoarece BNR va acţiona, prin intermediul instrumentelor pe care le are la îndemană, pentru a menţine o relativă stabilitate pe toate planurile, fie că este vorba de preţuri, curs de schimb sau dobânzi. Guvernatorul Băncii Centrale mai spune că explozia creditului în valută din perioada de dinainte de criză, deşi a avut printre cauze şi încrederea românilor că România va adera la zona euro în 2015, a fost determinată în principal de alte aspecte. 


Mugur Isărescu: "Explozia creditului în valută a fost legată şi de stabilirea de ţinte care atunci nu păreau deloc ambiţioase, însă motorul creditului în valută a fost legat de faptul că dobânzile în România erau mai mari, noi am privatizat marile bănci cu bănci străine, ele au venit cu toate lucrurile bune - capital, management, bună administrare, credibilitate -, dar au venit şi cu acest produs - creditul în valută, despre care puţini au crezut, în 2006-2007, că va fi atât de nociv."


Aspiraţia spre mai bine, aspiraţia de a fi europeni i-a determinat pe români să creadă că, dacă România este parte a Uniunii Europene, vor trăi ca în ţările care erau în Uniune de mult mai mult timp, ceea ce s-a dovedit a fi o iluzie, a mai spus guvernatorul BNR.



www.rri.ro
Publicat: 2015-12-11 09:58:00
Vizualizari: 473
TiparesteTipareste