Femeile şi antreprenoriatul responsabil

femeile şi antreprenoriatul responsabil În UE, femeile din România sunt cele mai dornice să-şi deschidă propriile afaceri.

În UE, femeile din România sunt cele mai dornice să-şi deschidă propriile afaceri. Este concluzia unor statistici recente potrivit cărora aproape o treime dintre femeile din România intenţionează să înceapă o afacere în următorii trei ani în comparaţie cu Italia, unde doar 11% dintre femeile intervievate au spus că analizează înfiinţarea unei afaceri, dar şi cu Germania, Spania şi Belgia, unde procentajul coboară spre 8%. Cu toate acestea, teama de eşec le împiedică pe jumătate dintre romance să-şi realizeze visul. Un proiect recent, implementat cu ajutorul unei finanţări europene prin POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), le-a venit în ajutor celor care cochetau cu ideea antreprenoriatului, dar n-o puneau în practică fie din lipsa curajului, fie din lipsa informaţiilor. Aşadar, în cadrul programului "Femei active pentru integritate şi responsabilitate" (FAIR), au fost organizate cursuri de formare profesională pentru şomere precum şi cursuri de antreprenoriat. Impactul a fost atât de mare încât organizatorii au primit un număr mult mai mare de cursanţi decât cel prevăzut iniţial, după cum subliniază Ştefania Cojocaru, directoarea Centrului de formare al Universităţii "Spiru Haret", unul dintre partenerii proiectului: "A fost un proiect frumos şi interesant care a pornit cu 450 de persoane în grupul-ţintă şi care, la final, a ajuns la un grup-ţintă de 943 de persoane. Deci a fost un proiect care şi-a depăşit indicatorii şi unul dedicat femeilor. Dublarea grupului-ţinţă a fost impusă de cererile de înscriere la curs. Eu sunt mândră de femeile care au participat la program, în special de cele care au iniţiat o afacere."


Iniţiatorul proiectului FAIR a fost Asociaţia Română de Transparenţă (Transparency International Romania) care, şi în acest mod, combate inegalitatea de şanse şi corupţia. Victor Alistar, managerul de proiect: Apare întrebarea de ce Transparency International participă la un proiect POSDRU dedicat eliminării stereotipurilor de gen şi promovării antreprenoriatului feminin. Pentru că Barometrul Global asupra Corupţiei ne arată că, în ceea ce priveşte răspunsurile femeilor la întrebările legate de disponibilitatea de a participa la fenomene legate de corupţie, respondentele au o rată mai scăzută de implicare. Pentru că în cadrul tuturor barometrelor sociale atunci când  se vorbeşte de promotorii valorilor în familie, în prim-plan apar femeile. Când ne referim la discriminările de pe piaţa forţei de muncă, vom vedea că avem câţiva indicatori majori şi anume: persoanele din mediu rural - unde există subdezvoltare economică -, persoanele care au peste 45 de ani şi femeile. Prin urmare, ne-am zis că putem dezvolta proiecte de antreprenoriat pentru femei, bazate însă pe un model de integritate care face orice iniţiativă mai rezistentă. Dacă alegi un curs de antreprenoriat integru, reuşeşti să ştii mai bine decât alte micro-întreprinderi cum să te fereşti de riscul de a fi supus presiunii de către inspecţiile administrative.


În afara cursurilor, organizatorii au avut în vedere şi partea de sustenabilitate a proiectului "FAIR" şi au iniţiat şi un concurs pentru proiecte de afaceri aflate la început de drum. Victor Alistar: "Ulterior, tot pe acest tronson de intervenţie antreprenorială, am organizat un concurs pentru sortarea unor "start-up-uri", astfel încât să rămână şi ceva concret în urma proiectului. Trecând de investiţia în oameni, care s-a făcut prin formarea resurselor umane, e important să rămână şi nişte modele care să se ruleze. Unele dintre ele vor avea succes şi peste 5 ani, le vom vedea considerate nişte modele în domeniile lor. Altele vor întâmpina, poate, dificultăţi şi se vor dezvolta mai greu. Important era ca printre participanţii la proiect să existe preocuparea pentru soluţii, să-şi pună problema şi să participe la concurs. Noi, cei din echipa proiectului, ne-am pus întotdeauna problema ce rămâne după. Probabil şi din cauza asta, percepţia grupului-ţintă n-a fost că participă la o bifare de genul "ei se fac că predau, noi ne facem că învăţăm".


Printre cele care chiar au învăţat ce li s-a predat, au fost şi câştigătoarele acestui concurs. Să o ascultăm pe una din ele: "Am câştigat cu un plan de afacere al unui salon de înfrumuseţare şi sunt foarte mândră că am reuşit. Nu plănuisem să fac aşa ceva, deşi de mult timp visam să am o afacere proprie. Nu am avut nici curaj, nici indicaţiile necesare. Dar programul acesta m-a ajutat foarte mult în acest sens."


Şi cursurile de lucrător comercial au fost apreciate, după cum ne-a spus o altă participantă la proiectul FAIR: "Pentru mine, această experienţă a fost uimitoare. Înainte să vin la curs, credeam că nu-i mare lucru să fii lucrător în comerţ. Dar pe parcursul cursului  mi-am schimbat părerea. Lucrător în comerţ înseamnă mult mai mult decât să saluţi şi să serveşti clientul. Este, de fapt, o meserie foarte complexă şi foarte plăcută. Partea de antreprenoriat nu-mi era necunoscută, dar cursul m-a ajutat să-mi pun ideile în ordine şi să-mi construiesc afacerea şi să-mi realizez visul de a fi eu şefa mea în locul ca altcineva să fie şeful meu."


Un alt obiectiv al proiectului a fost înfiinţarea unui Centru de Antreprenoriat Feminin Integru, gestionat de Universitatea "Spiru Haret", şi destinat, printre altele, încurajării femeilor care vor să-şi deschidă propria afacere.


www.rri.ro
Publicat: 2015-12-23 10:55:00
Vizualizari: 477
TiparesteTipareste