Agenda armaneasca retro I 2016.01.12

Tru năulu an, 2016, faţim tora mutrita nâpoi priste evenimentile a anului ţi tricu. Arhiusim cu giumitatea a mesului gh’inar,

Tru năulu an, 2016, faţim tora mutrita nâpoi priste evenimentile a anului ţi tricu. Arhiusim cu giumitatea a mesului gh’inar,

15 gh’inar  Dzua a Cultural’ei Romana

 pi 15 gh’inar, si feaţirâ 165 di an’i di la naştirea a poetului national român, Mihai Eminescu (1850-1889), considerat ultimulu mare  reprezentantu a  romantismului european. Cu aţea aform’ie, fu marcata şi Dzuua a Culturâl’ei Naţionalǎ, instituitǎ di Parlamentu, tru 2010, la propunirea a Academiil’ei Romanǎ. Ca tru iţe an, misiun’ile diplomatiţe şi consulare, pricum şi institutile culturale româneşti di-tru xinătate apânghisirǎ evenimente speciale, dedicate aliştei dzuuâ. Aniversarea a lu Eminescu fu celebrata ofiţial şi tru Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), pricum şi di comunitǎţile româneşti di-tru xinǎtate.

 

Cu ţinţe dzâle ninte pi 10 gh’inar feaţe tru 2015, 89 di an’i di bană un armân, ţi bâneadzâ tru Statile Unite, fondatorulu a editurâl’ei “Carte Aromână”, di Syracuse, care u dişcl’ise tru 1989. Easte profesorulu tora pensionar Tiberius Cunia, care di la aestâ editurâ easte ca un “Coresi aromân”.

 

Tra Agh’iu-Tanasi, pi 18 gh’inar, dumânicâ dicsearâ, fu dat la postul TVR2, a televiziunil’ei naţionalâ di România, filmulu a lu Toma Enache, “Nu hiu faimos, ama hiu armân”.

 

50 di an’i trâ fostul numirulu 10 di-tru echipa naţionalâ di fotbal a li Românie

Avdzâtlu Fotbalistu (cându eara giucâtor la naţionalâ avea pi tericou numirulu 10), şi ţi tora easte antrenor, di cara tricu di tinireaţa di giucâtor, armânulu Gheorghe Hagi, feaţe aualtadz, gioi, 50 di an’i. Amintat tru 5 şcurtu anulu 1965, tru hoara Sǎcele, di Dobrogea, estul a li Românie, trâ marea a lui mâsturlahce tru sportul-rege care easte fotbalul, Gheoghe Hagi fu el işişi numâsit vâsil’elul a fotbalului, ica trâ unâ compartaţie cu un mare fotbalistu argentinian, l’i si dzâse “Maradona a Carpaţilor”,

 

 

12  mesulu şcurtu, trâ doi meşi pânâ pi 12 apriir - expoziţia di Bucureşti,  expoziţie di artă plastică, ţi canda aduse şi primuveara, unâoarâ ţi avu vernisajulu tru mesulu şcurtu şi ţânu tamam doi meşi, pânâ aproapea di giumitatea a mesului di Paşte, di pi 12 februariu, pânâ pi 12 apriir.

Expoziţie di picturâ, fu dişcl’isâ la Galeria “Dialog” di Bucureşti expoziţia „Murnu, soie di artişti”.  Soia Murnu avu mulţâ artişti: pictori, sculptori, graficieni şi oameni de litere ale căror lucrări au încântatâ, chiro di mai ghine di un secol, generaţii di miracladz a li  artă.

Hil’lu a preftului prof. Ioan G. Murnu, Ary Murnu, si născu trun 1881 tru hoara Xanti, Machedonia, are studiată la München şi are urmată Şcoala di Belle Arte la Iaşi, România; şi-u are dedicată întreaga bană a picturilor – în special a peisajelor, ama şi a caricaturilor, ilustraţiilor, machetilor di bilete di bancă (adică pâradzl’I di carte) şi multor alte lucrări grafiţe. Hil’lu-său, Ion Lucian Murnu, fu aţel ma durusitulu profesor di sculptură (ţi canda u durusea a matidadzâlor mâsturlâchea a lui), profesor di sculpturâ ţi lu-are avutâ şcoala românească , hiinda chiro di patru decgenii profesor la catedra di sculptură, iu si bucură di apreciarea a confraţâlor profesori şi cama multu apreciarea a studenţâlor.

Tru chirolu a banâl’ei (1910-1984)  avu maşi dauă expoziţii personale, ama după 1990 a artistului îl’i furâ consacrate ma multe vernisaje în ţară şi tru xinătate. S-lu aduţim aminte şi traducătorulu a poemilor homeriţe în limba română, George Murnu. Fratile a lu Ary, George Murnu, născu tru 1868 în Veria, Machedonia, si dedică a studiilor di literatură şi lingvistică elenă, hiinda prof. univ. titular la Catedra di arheologhie a Universitatil’ei Bucureşti. Ma amânat easte numit director a Muzeului di Antichităţ, iară di-tru 1923 easte aleptu membru a li Academie Română.

 

 

 

Dzuua Mondialǎ a Radioului:

 

Dzuua di 13 şcurtu fu stabilită di UNESCO trâ Dzuua Mondială a Radioului (World Radio Day), trâ atradzire atenţia asupra a importanţâl’ei extraordinarǎ a luştui trop di comunicare, fără  care mulţâ oamin’i nu vrea sǎ aibǎ acces la informaţii.

 

Mesulu marţu avu un sportive di roman aleptu ca sortiv a mesului marţu, tenismena di ;pi oculu trei WTA, Simona Halep di farâ arm`neascâ, care amintă turneulu di la Indian Wells (California) Fu al treilea titlu amintat di romancă tru 2015 şi al 11-lea din carieră. După succesulu di la Indian Wells, Halep agiumse  lider tru clasamentul ''Road to Singapore'', trâ Turneulu a Campioanilor, care contabilizeadză ţeale mai bunile rezultate dintr-un an calendaristic.

 

 

Seminar di paşte la Tulcea tru dzâlille 28.mar-3.apr.2015, chiro di unâ septamănă săptămână, cu numa “Conştientizarea a propril’ei identitate” ('Awakening the identity'). Seminarulu fu organizat di Suţata europeanâ YEN (Youth European Nationalities) şi Suţata a Tiniilor Armân’i din România. La el participâ vârâ sutâ di tiniri di-tru ma ma multe (aproapea 15) state europeane: Ghirmânie, Olanda, Danemarca, Austria, Elveţia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Italia, Slovachia, Rusia, Ucraina, Albania, Republica Machedonia

**************************

Gala a Premiilor “Bana Armâneascâ”. - 28 marţu, cu numa Premiulu “Omulu a Anului”, tru organizarea a Federaţil’ei Liga a Arâmân’ilor din România. Participanţl’i si hârâsirâ şi di un muşat program artistic.

Evenimentul agiumse la ediţia 18 (easte zborulu di Gala a Premiilor),  şi si feaţe deadun cu Festivalul (agiumtu la ediţia 12) di Folclor Armânescu.

Laudatio trâ premianţâ fu faptu di Aurica Piha şi Enache Tuşa. Furâ date:

-Premiulu “Lujina a cartijei”,  a lu Nicolas Trifon ti cartea “Unde este Aromânia?”;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti musica,  a li Elena Corina Badea;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti sportu,  a li Eliza Samara ţi gioacâ tenis di masă, loculu 3 tu Evropa ş 13 tru lumei; tru mesulu şcurtu 2015 amintă protulu loc la Quatar Open;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014” ti excelenţă fu durusit a li Adriana Boruna - ună tiniră ţi lucreadză la Biblioteca Naţională şi îndreapse proiectulu DReam, un agiutor ti diavasirea a cărţâilor ti oamin’l’i care nu ved;

-Premiulu “Omlu a Anlui 2014-Gaudeamus Igitur” fu durusit a li Tania Chihaia - una tinira cari intra prota pi lista di admitire la Facultatea di Farmacie di Bucureshti tu 2014, cu nota 9.90;

Premiulu “Pliscuta di malma 2014” fu durusit a lu Aurel Papari.

 

Cantară şi giucară armâneaşte: (premiata) Elena Corina Badea, Camelia Bizdună, Elena Granzulea, Pero Tsatsa (di tru Makidunie), pareia Boaţea Pindului şi pareia Vanghilismolu.

 

Unâ hâbare laie:

 

Luni 13 di apriiur 2015 lu ljirta Dumidza durutlu miglintu prof. dr. Gheorghe Meghea amintatu Bucureshti tu 13 di Yinar 1922.

 

Yiaturlu Gheorghe Meghea fu directorlu a Spitalui di Ortopedie shi Traumatologie di Azuga chiro di 50 di anj sh cama.

Tu anlu 2012 cu furnjia ca spitalu umplu un secol di existentsa autoritatsli locali ndreapsira una andamusi iu eara viniti cadri medicali, ediljii a statsiunjilor Bushteni shi Azuga, politicienj ama shi pacientsalji tsi au hairi di yitripserli ali institutsie.

Cunuscutlu doctor Gheorghe Meghea, tu aţel an (2012) pi ilikia di 90 di anj, ş-ţi cumandusi spitalu chiro di 50 di anj ş-cama easti luyursitu parintili spiritual a unitatiljei medicala.

 

 

20 aprier, Adunare la Ministerulu di Afaceri Externe – “Unâ di problemile di cama marile interes tru obiectivile di politică externâ easte apârarea şi agiutarea activâ a ndrepturilor a persoanilor di-tru comunităţâle româneşti di-tru viţinata a Româniil’ei”, dzâse ministrulu delegat trâ relaţiile cu românil’i di pritutţido, di-tru arada a Ministerului trâ Afaceri Externe, Angel Tâlvăr la Adunarea ţi u avu cu preşedintile a Suţatâl’ei di culturâ Macedo-română, Ion Caramitru. Ţel’i doil’i avurâ unâ adunare tru care simnarâ un Protocol di colaborare anamisa di Departamentul Politiţ trâ Relaţia cu Românil’i di Pritutţido di-tru arada a Ministruloui trâ Lucre di Nafoarâ, şi Suţata di culturâ Macedo-românâ. Aduţim aminte că pi 15 apriir di feaţirâ 135 di an’i di cându fu adratâ tru 1880, Suţata di culturâ macedo-română, a cure preşedinte di tora easte actorulu şi reghizorulu Ion Caramitru.

 

Pi 23 apriir, di Agh’i Gh’iorgh’i, numâ ţi armân’il’i u loa di-tru bâseriţile gârţeşti, v’inea oara cându si alina oile tru munte. Ama, Nicolas Trifon, autorulu a cartil’ei di-tru 2005, “Les Aroumanis, un people qui s-en va…”, ca un picurar a ghramilor şi a cărţâlor, si alină cu unâ nauâ lucrare, pânâ tru “câsâbălu albu”, di pi Dunăre, Biligradi. Fură dauâ evenimente, unâ conferinţâ, şi, după alte dauâ dzâle, unâ lansare di carte

Gioi, 23 di aprilu 2015, Nicolas Trifon parastasi conferintsa ’Armanjlji, piesa tsi artiseashti tu puzzle-lu balcanic’ la Academia ti Shtiintse shi Arti ditu Sarbie. Apridutsearea pi sarbeashti u feaţe Lila Cona, prezidenta di la Sutsata sarbo-armaneasca Lunjna. Ninti di Conferintsa zbura academicianlu Vojslav Stankovcic, tu numa a comitetlui ti ndrepturilji a omlui shi ti minoritats.

Sambata, 25 di aprîlu, fură oaspits la sutsata Lunjna tsi ari sediulu tru una casa iu ari sediul Fundatsia Nushic (loclu fu datu ti 10 anj di un membru ditu fumealjea a avdzatlui dramaturg arman Branislav Nushic).

 

 

Audio -->

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2016-01-14 21:17:00
Vizualizari: 268
TiparesteTipareste