Priorităţi ale politicii externe româneşti

priorităţi ale politicii externe româneşti Continuând tradiţia predecesorilor săi de a se întâlni la început de an cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis le-a prezentat acestora liniile majore ale politicii externe româneşti.

Preşedintele Klaus Iohannis, a prezentat principalele direcţii de politică externă ale României in cadrul întâlnirii anuale cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti. Şeful statului a subliniat că parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană au fost, sunt şi vor rămâne pilonii fundamentali pe care se construieşte politica externă a României. În acelaşi timp, a mai spus Iohannis, România îşi doreşte să fie nu doar un beneficiar, ci un furnizor de securitate şi stabilitate in regiune, să îşi întărească profilul şi să îşi consolideze rolul în interiorul Alianţei şi al UE. Preşedintele consideră că situaţia politică îngrijorătoare şi marcată de incertitudini din vecinătatea estică a României reclamă măsuri de consolidare a securităţii din zonă, atât prin mijloace interne, cât şi prin cele pe care le oferă apartenenţa ţării la NATO, dar şi parteneriatul strategic cu SUA. 


Klaus Iohannis: "Situaţia îngrijorătoare şi marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri de consolidare a securităţii atât prin mijloace interne, cât şi prin cele de care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel cu SUA şi în cadrul NATO". 


În ce priveşte UE, şeful statului a spus că aşteaptă ca aceasta să dea dovadă de mai multă coerenţă, viziune, strategie şi rigoare. Klaus Iohannis: "Îmi doresc de la Uniunea Europeană mai multă coerenţă, mai multă viziune şi mai multă strategie. Proiectul european nu este un simplu slogan, iar Uniunea Europeană nu este un set de mecanisme birocratice". 


Principala provocare cu care se confruntă astăzi UE este migraţia, a spus Iohannis, care a a explicat, încă o dată, că poziţia Bucurestiului în cazul refugiaţilor nu este bazată pe refuzul ideii de a primi imigranţi în ţară, ci pune sub semnul întrebării procedura de repartizare. El a reafimat ca România este solidară cu celelalte state europene şi va continua să se implice în rezolvarea crizei refugiaţilor.  Referitor la Schengen, presedintele  a precizat, că  deşi în acest moment, el este pus sub semnul îndoielii, România îşi menţine obiectivul de a adera la spaţiul de liberă circulaţie. 


Un alt capitol important in politica externa a Romaniei este consolidarea parteneriatelor strategice sau a relaţiilor privilegiate cu Germania, Franţa, Polonia, Italia, Spania, Marea Britanie şi Turcia. Bucurestiul va continua sa acorde o importanţă specială  relaţiilor cu statele vecine, a subliniat şeful statului, care a reafirmat sprijinul pentru eforturile Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei, ca state din cadrul Parteneriatului Estic, în realizarea reformelor care să le plaseze ireversibil pe traseul european. Bucureştiul va rămâne, totodată, unul dintre cei mai puternici susţinători ai extinderii UE către statele din zona Balcaniilor de Vest şi un contributor activ la stabilitatea regională.



www.rri.ro
Publicat: 2016-01-22 13:30:00
Vizualizari: 225
TiparesteTipareste