100 di an’i di dadaismu

Ună expoziţie dedicată a aniversaril’i a 100 di an’i di dadaismu fu dişcl’isă la ARCUB – Chentrul Cultural a Municipiului Bucureşti tru sediul din strada Gabroveni, aflată în chentrul vecl’iu a capitalâl’ei a li Românie. Expoziţia TZARA.DADA.ETC,

Ună expoziţie dedicată a aniversaril’i a 100 di an’i di dadaismu fu dişcl’isă la ARCUB – Chentrul Cultural a Municipiului Bucureşti tru sediul din strada Gabroveni, aflată în chentrul vecl’iu a capitalâl’ei a li Românie. Expoziţia TZARA.DADA.ETC, realizată di Erwin Kessler cu lucrări din colecţia familil’ei Emilian Radu, reprezintă ţea mai ampla retrospectivă a creaţiilor şi publicaţiilor a lu Tristan Tzara organizată vârâoară în România. Easte, tru tut aţeluşi chiro, şi prima expoziţie la nivel internaţional care prezintă ună mare parte di opera poetică di primă ediţie a lu Tzara, ilustrată di maril’i artişti a lumil’ei. Evenimentul celebrează şi inaugurarea Cabaret Voltaire şi naştirea a mişcaril’ei Dada la Zürich, pi 5 februarie 1916. Printră ţeale ma cunoscutile texte dadaiste a lu Tristan Tzara si nuamiră La Première Aventure céleste de Monsieur Antipyrine (1916; Prima aventură ţirească a domnului Antipyrine) şi Vingt-cinq poèmes (1918; Ţisprâgh’inghiţ di poeme), respectiv manifestile a mişcaril’ei: Sept manifestes Dada (1924; Şapte manifeste Dada). Lucrările a lui di maturitate acaţă cu L'Homme approximatif (1931; Omulu aproximativ) şi continuă cu Parler seul (1950; Zburândalui singur) şi La Face intérieure (1953; Faţa interioară). Erwin Kessler, realizatorulu a expoziţil’eei TZARA.DADA.ETC.

: „Easte ună realizare ahoria faptul că un tinir fudzit di Bucureşti tru 1915, noiembrie, agiundze pi 5 februarie 1916 să intre directu pi marea sccenă a artâl’ei internaţională, pi  şi u crează. Aesta easte şi teza expoziţil’ei, că dadaismul fu creat într-un vârtej di inspiraţie la arhiusita a lu 1916, iara Tristan Tzara împriună cu Marcel Iancu şi Arthur Segal, tuţ orighinari din România, Bucureşti, au creată cu aţist impulsu extraordinar dadaismul. În expoziţia di la ARCUB prezentăm aproapea 100 di piese care provin din colecţia Emilian Radu, un colecţionar bucureştean care si-are dedicată tru ultimil’i an’i a liştei cu minutişuri, minuţioasă, şi extrem di costisitoare activitatei tra să bagă deadun un amplu dosar Tristan Tzara şi DADA. Suntu piese cu valoare di unicat, unile di eale nu fură expuse vârâoară ni ţe la nivel internaţional, cu toate că au ună imensă relevanţă, cum easte ună scrisoare pitricută di Tristan Tzara a lu Andre Breton tru alonar 1919, ună scrisoare esenţială, scrisă pi ună filă aruptă din cartea lui, „Ţisprăgh’inghiţ di poeme”, prima lui carte. Ună scrisoare tru care îşi aranjeadză v’inearea la Paris, şi unăoară cu v’inearea lui, mutarea  DADAISM-ului di la Zurich la Paris.”

Tru mplină glorie, Tristan Tzara l’ia apofase să si retragă di-tru bana publică. Într-un interviu dat a priiatinului, oaspile a lui brăilean Ilarie Voronca, tru cunoscuta revistă di avangardă “Integral”, Tristan Tzara mărturisea :”Scriu tra să discoapir oamin’i. Şi, ca dialithea, am descoperită oamin’i, ama care m’i-au frâmtă chefea ahât di mult, încât aestă raţiune  dispăru didip, ca bruma, din cadrul vizual, di-tru preocupările a meale. Faptul însuşi că obiectul a decepţil’ei a mea easte şi astăndză di ună manieră pi care u cred relativ ţea mai demna di atenţie, nu faţe dicât să crească tristeţea a mea. Achicâsiiu, pănă tru sone, că alanţă scria ma că nu tra să alină, socialemente ma să zburăm, barim tra să-şi facă un depozit în banca relaţiilor a lor, care într-ună dzuuă  va lă dişcl’idă uşile a unei Academie di care dip puţăn avuiu sinfer. Continui să scriu tră mine, tamam tră momentu şi, cum nu aflaiu alţă oamin’i, mi caftu dipriună. Contrar a zboarâlor  false ţi suntu răspândite, conform a cure Dada s-aibă moartă pri-tru demisia a ndoi individz, eo insumi escu ţel care u muri Dada, în mod voluntar, di aform’ia că am considerată că ună stare di libertate individuală avea agiumtă pănă ru sone  ună stare colectivă şi că diverşil’i „preşedinţă” arhiusea să simtă şi să minduiască tut aşi. Ama, ici ţiva nu-m’i easte mai antipatic dicât leanea cerebrală care anihileadză mişcările individuale hiinda aproape di nibunil’e tru minte şi contrar a interesului gheneral.” (lu ncl’isim citatulu) Erwin Kessler, realizatorulu a expoziţil’ei TZARA.DADA.ETC. :

”Di alithea, fu extrem di cu chefea frâmtă, iara ligat di aţistă frândzire chefea/dezamăgire  pot să vă prezintu ună altă scrisoare extraordinară din colecţie, şi implicit di-tru expoziţie, ună piesă adresată di Tristan Tzara a unui mârat birocrat di la biroulu di presă francez, care adunaa documentaţie dispre dadaism. Când,  tru 1928, respectivulu funcţionar îl’i pitreaţe un dosar dispre DADA, Tristan Tzara îl’i răspunde cu multă tristeţe că nu mata va să aproache ici ţiva referitor la DADA şi dadaismu, maşi ţi easte referitor la el însuşi. Din cauza a liştei situaţie, cu chefea frămtă, si avea decuplată di la dadaismu, creaţia lui. Di aform’ia că dadaismul fu ună întreprindere - ună întreprindere di relaţionare, di comunicare, di publicare, şi socială, şi politică unică, de faptu. Şi pi parcursul a liştei întreprindire, urmărindalui aţisstă întreprindire, lu descoperiiu de faptu pi Tristan Tzara. Nu lu-am descoperită tora, lucredzu di ţinţe, şase an’i, mi documentedzu şi citescu dispre Tristan Tzara, am publicată ma multe texte dispre el, inclusiv  tru xinătate, tru SUA, dispre capacitatea lui tra să creadză  di-ru ici ţiva, un curentu di ună amploare extraordinară. Di aform’ia că la ora actuală neodadaismul easte unulu di curentile care contribuie la arta contemporană.”

Expoziţia TZARA. DADA. ETC, dişcl’isă la Bucureşti până la bitisita mesului aprilie, include lucrări orighinale di grafică simnate di avangardişti avdzâţ pricum André Breton, Pablo Picasso, Henri Matisse, Joan Miró, Sonia Delaunay, Max Ernst, Alberto Giacometti, Yves Tanguy, Jean Arp şi Marcel Iancu, cărţâ di artist şi publicaţii avangardiste istoriţe, afişe a unor manifestări dadaiste interbeliţe, cît şi ună colecţie impresionantă di fotografii di epocă ţi-l repreziintă pi Tristan Tzara tru toate etapile a banâl’ei a lui. Expoziţia faţe parte di-tru seria evenimentilor organizate cu aform’ia a candidaturâl’ei a câsâbălui Bucureşti la titlul di Capitală Europeană a Culturâl’ei tru 2021, demersu iniţiat şi coordonat di ARCUB.

Autor: Corina Sabău

Armânipsi: Hristu Steriu


www.rri.ro
Publicat: 2016-03-06 21:48:00
Vizualizari: 131
TiparesteTipareste