Comerţul exterior al României

comerţul exterior al româniei În 2015, deficitul balanţei comerciale a României a fost de 8,37 de miliarde de euro, mai mare cu 2,31 de miliarde de euro decât cel înregistrat în 2014, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Exporturile au crescut cu 4,1% şi s-au cifrat la 54,6 miliarde de euro, iar importurile au crescut cu 7,6% şi au însumat 62,97 de miliarde de euro. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în anul 2015 s-a ridicat la 40,24 de miliarde de euro la expedieri şi de 48,58 de miliarde de euro la introduceri, reprezentând 73,7% din totalul exporturilor şi 77,2% din totalul importurilor. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri în anul 2015 a fost de 14,36 de miliarde de euro la exporturi şi de 14,38 de miliarde de euro la importuri, reprezentând 26,3% din totalul exporturilor şi 22,8% din totalul importurilor. Anul trecut, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport şi alte produse manufacturate. Analistul economic Aurelian Dochia:  "Trebuie să remarcăm totuşi faptul că se observă o încetinire în ritmul de creştere a exporturilor de ceva mai multă vreme, un lucru care este oarecum normal având în vedere contextul european şi se discută foarte mult de necesitatea ca în România consumul intern să preia o bună parte din această influenţă pozitivă pe care exporturile au avut-o până acum asupra creşterii economice. Şi, într-adevăr, consumul intern şi-a făcut datoria, ca să spunem aşa, pentru că am avut o dinamică de creştere foarte ridicată. În ceea ce priveşte exporturile, cred că mai este de remarcat şi faptul că există o performanţă foarte bună la nivelul serviciilor. Dacă la nivelul exporturilor de bunuri creşterile au fost moderate, în ceea ce priveşte performanţa exporturilor de servicii şi mai ales serviciilor de transport, dinamica se menţine foarte bună, ceea ce înseamnă că România începe din ce în ce mai mult să devină prestator de servicii de transport semnificativ în Uniunea Europeană. Este o dezvoltare bună, mai ales în condiţiile în care acum câţiva ani noi aveam un deficit în ceea ce priveşte serviciile în comerţul exterior. Este bine că în momentul de faţă am ajuns să avem un excedent şi în acest domeniu."


La rândul lui, economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, crede că modelul economic de succes pentru România ar trebui construit în jurul atuurilor care au ajutat ţările de la Vişegrad să treacă mai uşor peste criza globală:  "Câştigătoarele din criza prin care am trecut sunt ţările care au exporturi sofisticate, şi nu doar exporturi de materii prime. Nota bene: prin exporturi sofisticate înţelegem nu numai exporturi de bunuri, ci şi de servicii - şi câştigătoare au fost ţările care au avut surplus de cont curent, deci care au exportat mai mult decât au importat şi perdante au fost cele care au avut deficit de cont curent. Perdanţi - Brazilia, Nigeria, alte ţări exportatoare de materii prime; câştigători - gen Polonia, Ungaria, alte ţări din zona Vişegrad. Noi, după părerea mea, ne aflăm undeva la intersecţie, deci putem s-o luăm în sus spre zona câştigătoare, dar asta ar însemna, ca s-o luăm în sus, să acceptăm ideea că şi România poate şi trebuie să aibă surplus de cont curent - o idee respinsă până acum ab initio de către elitele româneşti. Putem să fim, cum şi ţările de la Vişegrad au fost, atelierul de producţie al Germaniei şi al Austriei şi al altor ţări vestice, putem să mergem şi noi pe acelaşi drum deja verificat."


Valentin Lazea susţine că România ar trebui să se dezvolte prin exporturi şi investiţii, nu prin consum intern, pentru că altfel riscă atât o deterioare a contului curent şi o dificultate în finanţarea acestuia, cât şi rămânerea în capcana venitului mijlociu. În această capcană rămân prinse, de regulă, statele care de la un venit de 2.000 de dolari pe locuitor au ajuns la 8.000 - 12.000 de dolari şi se mulţumesc cu această performanţă fără a mai încerca să-şi dezvolte competitivitatea.


Iar secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România, Mihai Ionescu, a prezentat mutaţiile survenite în timpul crizei economice în ceea ce priveşte structura exporturilor:  "Criza a fost o lecţie bună pentru România din două puncte de vedere. În primul rând, a făcut o restructurare a ofertei comerciale. Dacă înainte de criză, România era campioană cu trei sectoare: metalurgie, petrochimie şi industrie uşoară, ei bine, după criză, aceste trei sectoare au coborât de pe podium şi pe locul I sunt industria electrică, electronică şi IT, pe locul II - construcţiile de maşini auto, cu accesorii şi maşini finite şi pe locul III - echipamente şi utilaje din industria construcţiilor de maşini. Asta ar fi problema calitativă. Din punctul de vedere al orientării geografice, aceeaşi criză ne-a trezit la realitate. Anume România nu poate să rămână în permanenţă şi în totalitate dependentă de piaţa europeană, care ocupă aproape trei sferturi din volumul de export al României. Cu toţii, şi privaţii şi statul, ne-am orientat preocupările spre cucerirea de noi zone geografice şi am în vedere zona non-europeană, ale cărei balanţe comerciale sunt pozitive de mai multe luni de zile. Cu alte cuvinte, România este competitivă în multe zone din lume. Am dovedit că putem şi nu înseamnă că am ajuns la capătul puterilor. Avem în continuare în vedere piaţa rusă, piaţa chineză, Africa de Nord, Africa de Est, Africa de Vest, Asia de Sud-Est. Sunt zone de mare impact pentru produsele româneşti."


Ţările în care România derulează cele mai mari exporturi sunt Germania, Italia, Franţa, Turcia, Ungaria, Bulgaria, Marea Britanie şi Spania, iar în ceea ce priveşte importurile - Germania, Italia, Ungaria, Franţa, China, Federaţia Rusă, Austria şi Olanda.



www.rri.ro
Publicat: 2016-03-22 12:35:00
Vizualizari: 196
TiparesteTipareste