Relaţiile României cu FMI

relaţiile româniei cu fmi Cel mai recent acord al României cu Fondul Monetar Internaţional a fost unul de tip preventiv, care a expirat la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut.

Cel mai recent acord al României cu Fondul Monetar Internaţional a fost unul de tip preventiv, care a expirat la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut. Principalele divergenţe dintre autorităţile române şi reprezentanţii FMI au fost la momentul respectiv legate de oportunitatea şi nivelul relaxării fiscale pe care Executivul român dorea să o realizeze. Între timp, TVA a fost redusă de la 24 la 20% şi se preconizează încă o reducere la 19% de la 1 ianuarie 2017. La Bucureşti, a venit recent o delegaţie a FMI, condusă de şeful misiunii pentru România, Reza Baqir, care a făcut o analiză a economiei româneşti, cunoscută sub numele de "consultare" conform articolului 4 din regulamentul Fondului. Este vorba de o analiză care se desfăşoară în fiecare an pentru statele membre ale Fondului Monetar Internaţional care nu au un acord în derulare cu Fondul. 


Analistul economic Constantin Rudniţchi:  "În acest moment, suntem în situaţia unei supravegheri post-program, o supraveghere uzitată, să spunem, în relaţia ţărilor care au avut acorduri cu FMI şi Comisia Europeană. Înţelegem că această supraveghere se va întinde până în anul 2018, atunci când se estimează că 70% din împrumutul luat (n.a. - în 2009) de la Comisia Europeană va fi rambursat. Eu cred că e bine că avem reprezentanţi ai FMI care vin la Bucureşti să urmărească, până la urmă, indicatorii macroeconomici ai economiei româneşti, pentru ca, în felul acesta, să existe un semnal de încredere în economia românească, să transmită acest semnal, în special pentru investitorii străini, pentru pieţele internaţionale. Totdeauna, o astfel de colaborare este benefică, pentru că în felul acesta, sigur că, dincolo de raportările pe care România le face la Eurostat sau în alte organisme europene sau internaţionale, totdeauna, acest tip de colaborare surprinde şi ceva mai nuanţat problemele pe care economia le are sau le-ar putea avea. Ceea ce cred însă că e punctul slab al acestui tip de colaborare cu FMI este acela că de fapt, neavând un acord în adevăratul sens al cuvântului, ci o supraveghere post-program, FMI şi Comisia Europeană, în special FMI, nu au pârghiile prin care să influenţeze anumite obiective pe care Guvernul României şi le-a propus în anii anteriori, în acordul anterior. Cu alte cuvinte, nu există pârghii concrete pentru a duce mai departe reformele din administraţie, din zona fiscalităţii, din zona salarială, din zona indicatorilor macroeconomici şi indicatorilor fiscali. Guvernul, cel puţin, în programul de guvernare şi-a propus să continue toate aceste reforme rămase în suspensie după încheierea acordului, sigur, cu o viteză mai mare sau mai mică, cu determinare mai mare sau mai mică şi în funcţie şi de interesele electorale ale acestui an."


La rândul lui, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a făcut referire la deficitul bugetar prognozat pentru acest an:  "Dacă ne uităm faţă de angajamentele asumate în acordurile anterioare cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană, obiectivul pe anul acesta de deficit bugetar de 2,95% din PIB deviază masiv de la obiectivele asumate. De altfel, ultimul acord pe care l-am avut s-a terminat aşa cum s-a terminat, adică fără nicio evaluare finalizată, ceea ce iarăşi nu este deloc un aspect pozitiv şi deficitul fiscal este subiectul cel mai fierbinte, plus mai sunt o serie de alte aspecte care ţin de reforme structurale care, de asemenea, au fost neglijate foarte mult în ultimul acord cu FMI şi cu Comisia Europeană şi mă gândesc în primul rând la reforma companiilor de stat, unde progresele făcute în ultimii ani sunt foarte mici. Se ţintea o îmbunătăţire semnificativă a guvernanţei corporative prin diverse mijloace. Din păcate, nu s-au obţinut foarte multe rezultate acolo."


La încheierea misiunii de evaluare din România, şeful delegaţiei FMI, Reza Baqir, a menţionat că măsurile de reduceri de taxe implementate prin noul Cod Fiscal ameninţă capacitatea României de a reacţiona în viitoare perioade de regres economic. În opinia experţilor FMI, în actuala conjunctură, deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB anul viitor. Fondul recomandă autorităţilor române revenirea la un nivel mai redus al deficitului pe perioada următorilor trei ani. Echipa FMI a abordat şi aspecte legate de creşterea salariului minim, avertizând asupra pericolului unei majorări excesive a acestuia şi recomandă renunţarea la tăierile de taxe şi impozite prevăzute pentru 2017. Fondul Monetar Internaţional recomandă autorităţilor din România şi adoptarea cât mai rapidă a legislaţiei pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat şi stabilirea unei liste cu potenţiale listări la bursă sau privatizări. În plus, reprezentanţii misiunii au apreciat eforturile autorităţilor în lupta împotriva corupţiei şi le încurajează să continue în acelaşi ritm. "Îmbunătăţirea guvernanţei şi lupta împotriva corupţiei nu sunt doar chestiuni economico-sociale cheie, ci sunt cruciale şi din perspectivă macroeconomică. Reducerea corupţiei va ajuta la combaterea evaziunii fiscale şi va reduce pierderile din banii contribuabililor. De asemenea, va ajuta la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi va duce la atragerea investitorilor străini", a mai spus Reza Baqir.



www.rri.ro
Publicat: 2016-03-29 10:32:00
Vizualizari: 309
TiparesteTipareste