Miniştrii de finanţe din G 20, grupul celor mai importante economii ale lumii, aflaţi, la sfârşitul săptămânii trecute, în capitala SUA, pentru reuniunile de primăvară ale FMI şi BM, au făcut front comun în scandalul Panama Papers.
Pentru prima dată la un asemenea nivel şi într-o asemenea unanimitate, s-a reafirmat că doar transparentizarea finanţelor internaţionale poate să împiedice utilizarea paradisurilor fiscale pentru corupţie, evaziune fiscală, finanţarea terorismului sau spălarea banilor.
Amintim că o anchetă realizată de circa o sută de publicaţii din întreaga lume a dus la dezvăluirea unor conturi în paradisuri fiscale aparţinând unor responsabili politici sau personalităţi. Documentele au fost regrupate sub denumirea de Panama Papers. Luând poziţie în acest scandal, ţările din G 20 au cerut înlăturarea secretului legat de companiile off-shore şi stabilirea unei liste negre a paradisurilor fiscale. Ele au cerut Forumului Mondial pentru Transparenţă al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică să ia, până în luna octombrie, masuri care să permită statelor un mai bun acces la informaţiile despre cei care se ascund în spatele companiilor-paravan din paradisurile fiscale.
Iniţiativa a fost salutată de directorul general al FMI, Christine Lagarde, care a declarat că eforturile la nivel internaţional de a combate evaziunea fiscală datează de mai mulţi ani, dar ca acum trebuie folosit momentul prielnic şi trebuie stabilite reguli clare, la nivel global: "Problema, a spus Lagarde, este că toate ţările trebuie să participe la un asemenea sistem de reguli de transparenţă, pentru că, dacă există mici scăpări în sistem, atunci diverse minţi creative vor găsi căi pentru a exploata aceste scăpări."
Organizaţii neguvernamentale şi presa afirmă că sumele ascunse în paradisurile fiscale, între 2008-2014, ar fi mai mari decat PIB-ul Spaniei, Rusiei şi Coreei de Sud, laolaltă.
Şi în România, Fiscul a decis sa verifice, oficial, informaţiile apărute în legatură cu cetăţenii români ale căror nume apar în scandalul Panama Papers. Au fost alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitor la identitatea a peste 100 de persoane fizice şi juridice despre care se crede că ar fi implicate în acest scandal internaţional. Anonimizarea şi "parcarea activelor" în shell companies din jurisdicţii fiscale cu regim de offshore nu este, în sine, ilegală; întrebarea care se pune este, însă, de ce şi-ar asuma cineva riscurile şi costurile asociate cu această operaţiune, dacă nu pentru a ascunde provenienţa ilegală a acestor active?