Agenda armaneasca 2016.03.22

Tru nâulu mileniu tru care him, mileniul trei, si duţe ninte unâ acţiune arhiusitâ ninca la puţân chiro di la bitisita a protului polim mondial, Dzuua mondialâ a li poezie. Naua organizaţie, a cure numâ fu bâgatâ priste ma multâ an’i, anume după doilu pol

Tru nâulu mileniu tru care him, mileniul trei, si duţe ninte unâ acţiune arhiusitâ ninca la puţân chiro di la bitisita a protului polim mondial, Dzuua mondialâ a li poezie. Naua organizaţie, a cure numâ fu bâgatâ priste ma multâ an’i, anume după doilu polim mondial, tru 1945, ama ţi arhiusea di la unâ apofase a Ligâl’ei a Naţiun’ilor, apofase di-tru 1921, organizaţia UNESCO mindui la ună sărbătoare a li poezie. Poate cu minduire la epopeile antiţe a lu Homer şi Vergiliu, cu care a cure sirţâl’e di polime ghigantiţe putea s-hibâ comparat protulu polim mondial, tru an’il’i 1930 arhiusi di eara celebarată Dzuua Mondială a li poezie, ţi eara ca unâ altâ turlie di armâ ţi lipsea s-li imiripseascâ suflitile ţi puturâ s-facâ unâ strâmbătate şi crimă ahât mare cum eara polimulu mondial. Di atumţea Dzuua Mondială a li poezie si gh’iurtusea di cama multile ori la dzua di naştire cunuscutâ, a poetului latin Verghiliu, pi 15 sâmedru, ama câte vârâ oară şi tru alte dzâle di toamnă. Tru 1999, tru a 30-a a l’ei sesiune, di Paris, organizaţia UNESCO, trâ educaţie, ştiintă şi cultură a Naţiun’ilor Unite, mindui s-bagâ şi unâ altâ dzuă internaţională, nu maşi di toamnă, a li poezie, ca unâ nauâ arhiusitâ trâ năulu mileniu, unâ dzuâ di primuveară, la arhiusita a l’ei, a li primuveară, pi 21 marţu.

Cu aestâ aform’ie, “Suţata a RRămăn’ilor-Armân’i”, di Atina,  îndreapse unâ searâ di poezii armânescâ, sâmbâtâ, 19 marţu.

Si diavasiră, pi armâneaşte şi gârţeaşte, poezii di la 11 di poeţ armân’i di azâ cari bâneadzâ asprândiţ tru tutâ lumea… Aşi cum dzâţe şi poeta Kira Manţu tru unâ poezie a l’ei, ţi fu bâgată şi pi muzică di si feaţe şi cântic: “N-asprândim tru tutâ lumea, steaua noastrâ tra s-ti-aflăm”; ama, aşi aţel’i ţi câfta canda unâ steauâ armâneascâ, fudziră di la locurile a lor, si mpârţârâ “di soie şi locuri”. Aesţâ poeţâ, 11, care bâneadzâ tru tutâ lumea” suntu pi aradă aşi cum nâ u pitreaţe Kira Manţu, cu numa:

 

Spiru Fuchi, Tirana, Arbinishii

Mihali Prefti, Τοronto, Kanada

Kira Iorgoveanu-Mantsu, Frankfurt, Ghirmânia

Yioryi al Exarhu, Thessaloniki, Elada

Yioryi Vrana, Bucureshti, România

Gica Codi, New York, USA

Sirma Guci, Athina, Elada

Toma Enache, Bucureshti, România

Vangiu Dzega,  Torino, Italia

Sorin Anagnoste, Bucureshti, România

Dhimitri Fuchi, Athina, Elada

 

 Cântarâ: Sirma Guci shi  Christos Tzitzimikas.

Diunâoarâ, cu Kira manţu dzâţim şi noi evharisto a lu Konstantin a lu  Themelis trâ aestu muşat evenimentu di cultural tru stran’u gârţescu şi armânescu.

*************************

 

Aşi cum poezia nu poate s-hibă indiferentă la suferinţa umană, niţe criza a rifugiaţâlor din Siria care v’in tru Europa, tra sâ si ducă tru unâ turlie, minduescu el’i, El Doprado European, Ghirmânia, şi tru calea a lor trec pri-tru Gârţie, prezidentul a li republicâ elenă transmise tru 21 marţu, ca tru dzuua mondială a li Poezie şi contra a Rasismului, un mesaj di umanitate şi libirtate pitricut di populul grec.

Domnul Prokopis Pavlopoulos si referi, tru declaraţia a lui, la răspunsul a popului grec la situaţia dificilă a rifugiaţâlor care li criticăă ţările viţine şi aţeale ţi suntu state member a Uniunil’ei Europeană trâ  atitudini "anti-democratiţe, atitudini fobiţe", care duc la "călcarea principiilor europeane şi aproapea ca trec di  pragulu di rasismu ".

Preşedintile elen bitisi mesajulu cu citarea a poemului “Staţia finală” a laureatului Nobel Giogos Seferis (1900-1971), Seferis, aţel care tru 1963 lo premiul cu motivaţia

"trâ scriitura lui lirică, inspirată di unâ ahândoasă ducheare trâ lumea şi cultura elenică."

Poemulu si uidiseaşte cu situaţia a rifugiaţâlor di tora:

 

Noi v’inim di-tru Arabia, dit Egyptu, din Palestina, din Syria; di-tru m’iculu stat Commagene care fu astes cu unâ suflare ca unâ lambâ m’ică;

Di multe ori el si toarnă tru minduita a noastră, cu măril’i câsâbadz înfluritori m’il’e di an’i şi tru sone agiumţâ ca pădz şi câmpuri iu pascu buvalil’i,

Câmpuri cu câlame di zahare şi cu misur.

Noi v’inim di-tru arinile a erm’iului (pundiului), di-tru amările a lu Proteus,

Suflite astease di diparte di picatulu public

Şi catheun di aeste suflite tru unâ funcţie publică

Ca analogă turlie a unei pasăre tru câfase.”

***********************.

 

Şi în România fu sărbătorită dzuua internaţională a li Poezie.

 

Dzuua Internaţională a li Poezie, di pi data di 21 marţu easte declarată di UNESCO, arhiusinda di-tru anulu 1999, drept ună  recunoaştire a faptului că oaminil’i di litire şi di cultură, poeţâl’i şi scriitoril’i din întreaga lume şi-adusiră ună contribuţie remarcabilă la îmbugăţirea a culturâl’ei şi spiritualitatil’ei universală. Tutunâoară, “Dzuua internaţională a poeziil’ei” urmăreaşte să susţână creaţia poetică, stabilirea a unui dialog întră poezie şi alte genuri a creaţil’ei, editarea şi promovarea poeziil’ei ca artă dişcl’isă a oamin’ilor.

 

Primile manifestări dedicate a “Dzuuâl’ei internaţională a poeziil’ei”, în România suntu ligate di Fundaţia Culturală „Orient Latin” şi di Asociaţia Culturală ADSUM care organizeadză, separat, di-tru anulu 2005 respectiv 2008, spectacole trâ marcarea a luştui momentu. Spectacolile a Asociaţil’ei Culturală ADSUM arhiusescu la Palatulu Suţu, iar anil’i următori (până tru 2012 inclusiv) manifestările l’ia amploare hiinda găzduite/apanghisite di Biblioteca Naţională a Româniil’ei şi di Palatulu Naţional a Copiilor. După anulu 2009 ideea di a organizare manifestări dedicate a “Dzuuâl’ei internaţională a li poezie” easte priloată di tot ma multe asociaţii culturale, lighi şi alte societăţ a scriitorilor din România.

La Accademia di Romania di Roma fu dedicata pi 21 marţu ună seară ali poezie, iu si adunară poeţ di-tru dzaţe ţări europeane trâ Dzuua internaţională…

 Toate poeziile fură citite în limba orighinală, chiro tru care traduţirea în limba italiană fu proiectată simultan pi un ecran luminos. Participară Sonja Harter trâ Austria, Anna Maria Petrova Ghiuselev trâ Bulgaria, Sarah Zuhta Lukanic trâ Croaţia, Nora Gomringer trâ Ghirmănia, Franco Buffoni trâ Italia, Tomasz Różycki trâ Polonia, Adrian Popescu trâ Romania, Michal Habaj trâ Slovachia, Andrés Catalán trâ Spania şi Vanni Bianconi trâ Elveţia. Evenimentul fu moderat di Maria Ida Gaeta, iar serata fu acompaniată şi si hărăsi di muzica interpretată di ansamblul Flauto Dolce (cu instrumente, vecl’i,  di epocă): Zoltan Majo — flaut, Maria Szabo — flaut, Noemi Miklos — clavecin şi Mihaela Maxim — soprană.

 

Easte  a treia oară când Institutile Culturale di-tru Uniunea Europeană (EUNIC), organizate în clusterul EUNIC Roma, celebreadză la Roma poezia europeană. Dzuua di 21 marţu fu dedicată di cătră UNESCO a rolului privilegiat a li expresie poetică în promovarea dialogului intercultural, a comunicaril’ei şi pacil’ei.

 

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2016-04-28 21:54:00
Vizualizari: 183
TiparesteTipareste