România sub scut american

românia sub scut american Scutul antibalistic de la Deveselu a devenit operaţional în mai 2016. Instalaţiile din sudul României reprezintă un element-cheie al componentei europene a sistemului defensiv american, ce asigură apărarea colectivă a statelor membre NATO.

Scutul antibalistic de la Deveselu a devenit operaţional în mai 2016. Instalaţiile din sudul României reprezintă un element-cheie al componentei europene a sistemului defensiv american, ce asigură apărarea colectivă a statelor membre NATO. Acesta include o instalaţie radar terestră în Turcia, patru vase ale US Navy echipate cu arme antirachetă în Spania, un nod de comandă la baza aeriană Rammstein din Germania, precum şi un al doilea interceptor terestru, care va fi construit în Polonia şi va deveni operaţional în 2018. Cu costuri de construcţie evaluate la circa 700 de milioane de euro, baza de la Deveselu este proiectată să răspundă eventualelor ameninţări ce ar putea veni, în special, din Orientul Mijlociu, precum rachetele cu rază scurtă şi medie de acţiune testate recent de Iran. 


Generalul în rezervă Alexandru Grumaz, azi analist militar, aprecia, într-un interviu pentru Radio România: "Cred că este unul din cele mai importante momente din istoria de 25 de ani de după Revoluţia din '89, şi mă refer aici la aderarea la UE şi aderarea la NATO, ca două momente de temelie în evoluţia României. Acesta este cel de-al treilea, pentru că ne înscriem pe harta securităţii europene. Deci, România a fost pusă pe harta securităţii europene. Şi nu numai acest lucru. România are pentru prima dată garanţii ferme de securitate şi ne înscriem printre membrii importanţi ai NATO."


Amfitrion al ceremoniei de inaugurare a bazei, premierul Dacian Cioloş a subliniat că scutul este o importantă componentă a Parteneriatului strategic dintre România şi Statele Unite, într-un climat de securitate marcat din ce în ce mai des de schimbări dramatice, de riscuri şi ameninţări. Asemenea tuturor responsabililor politici de la Bucureşti, şeful Guvernului a dat asigurări că utilităţile de la Deveselu nu reprezintă o ameninţare la adresa cuiva. Dacian Cioloş: "Este un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări împotriva ameninţărilor cu rachete balistice. Întăreşte totodată capacitatea NATO de apărare antirachetă şi extinde aria de acoperire şi protecţie pentru statele aliate sudice şi centrale din Europa, reducând semnificativ riscul unor eventuale atacuri cu rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic." 


Ideea a fost întărită şi de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, venit în România special pentru inaugurarea scutului: "Acest amplasament din România, la fel ca şi cel din Polonia, nu este îndreptat împotriva Rusiei. Sunt prea puţini interceptori, localizaţi mult prea la sud sau prea aproape de Rusia, pentru a putea intercepta rachete balistice intercontinetale ruseşti. Ei sunt în schimb proiectaţi să răspundă potenţialelor ameninţări reprezentate de atacuri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune provenite din afara zonei euroatlantice." 


În pofida acestor asigurări repetate, Rusia a criticat tăios desfăşurarea scutului antirachetă în Europa şi a afirmat că acesta reprezintă o ameninţare la adresa intereselor sale de securitate. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de corespondentul Radio România la Moscova, a avertizat imediat că Rusia va replica prin întărirea propriilor capacităţi militare. Ulterior, notează comentatorii, însuşi preşedintele Vladimir Putin a ridicat miza în disputa privind noul sistem american de apărare antirachetă instalat în România şi a declarat că Rusia va "neutraliza eventualele ameninţări". El crede că scutul este menit să slăbească puterea nucleară a ţării sale şi a promis că va mări cheltuielile pentru apărare. 


Câteva zile mai târziu, Rusia şi Belarusul vecin, calificat frecvent de analişti drept cel mai docil dintre sateliţii Moscovei, au convenit asupra unui răspuns comun la ceea ce au numit desfăşurarea sistemelor de apărare antirachetă ale NATO în apropierea frontierelor lor. Relaţiile dintre Occident şi Rusia sunt, deja, glaciale după ce Moscova a anexat, acum doi ani, peninsula ucraineană Crimeea, după un aşa-zis referendum privind autodeterminarea, nerecunoscut la nivel internaţional. Situaţia s-a deteriorat suplimentar odată cu izbucnirea rebeliunii armate pro-moscovite în regiunile preponderent rusofone şi rusofile din estul Ucrainei. 


Acum, secretarul general apreciază că temerile ruşilor sunt fără obiect. Jens Stoltenberg: "NATO consideră că nu este nicio contradicţie între o apărare puternică, un comportament ferm şi predictibil al Alianţei şi încercarea de a avea un dialog cu Rusia, transparenţa şi reducerea riscurilor, pentru că vedem cum prezenţa militară crescută de-a lungul graniţelor NATO creşte şi riscurile de accidente şi incidente." 


Şi preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi-a reiterat îngrijorarea privind pornirile belicoase ale Rusiei. "Vom menţine dialogul şi vom căuta o cooperare cu Rusia, dar dorim, de asemenea, să ne asigurăm că suntem pregătiţi şi puternici, şi dorim să încurajăm Rusia să îşi menţină activităţile militare în deplină concordanţă cu obligaţiile sale internaţionale" - a declarat liderul de la Casa Albă la o întânire cu premierii statelor scandinave. 


Specialiştii în drept internaţional subliniază, la rândul lor, că scutul antirachetă respectă în totalitate prevederile Cartei ONU şi cele privind controlul armamentelor.


www.rri.ro
Publicat: 2016-05-20 09:51:00
Vizualizari: 569
TiparesteTipareste