NATO şi provocările actuale

nato şi provocările actuale O Rusie revanşardă la Est şi o maree jihadistă la sud, acestea sunt dosarele majore de pe agenda NATO – afirmă participanţii la o conferinţă pe teme de securitate organizată la Bucureşti.

Creată, imediat după al doilea război mondial, cu ţelul, rezumat într-o butadă, de a-i păstra pe americani în Europa, pe sovietici în afară şi pe germani la podea, NATO se confruntă, 70 de ani mai târziu, cu un peisaj geopolitic fundamental diferit. 


Este pentru prima dată în istoria sa, constată experţii, când Alianţa Nord-Atlantică trebuie să gestioneze simultan ameninţări majore pe două direcţii strategice diferite. Pe de o parte, Rusia post-sovietică a dovedit din plin, după anexarea peninsulei Crimeea şi alimentarea rebeliunii secesioniste din estul rusofon al Ucrainei, că şi-a regăsit agresivitatea şi apetitul teritorial. Pe de alta, aşa-numita primăvară arabă din anii trecuţi a înlocuit regimuri corupte şi abuzive, dar laice şi relativ stabile, cu o nebuloasă jihadistă în jurul Mediteranei, ale cărei tentacule ajung acum să ucidă în inima Europei, la Paris şi Bruxelles. Sunt cele mai complexe provocări şi riscuri de la încheierea Războiului Rece încoace, afirmă asistentul secretarului general al NATO, românul Sorin Ducaru: "Principala ameninţare acum este cea venită din partea Rusiei, care continuă să încalce unele reglementări din legislaţia internaţională. Ea este potenţată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Nordul Africii, zone situate foarte aproape de frontierele NATO. O altă ameninţare o reprezintă organizaţia Statul Islamic, care a început să recruteze din regiune din ce în ce mai mulţi luptători, să creeze celule teroriste şi să obţină arme, pe care apoi să le folosească în atentatele organizate în Europa." 


Prezent, la Bucureşti, la o conferinţă pe probleme de securitate, Ducaru apreciază că, prin consfinţirea, la începutul lunii iulie, a aderării Muntenegrului la NATO, se pot crea premisele pentru refacerea stabilităţii în Balcani, regiune aflată foarte aproape atât de spaţiul ex-sovietic, cât şi de Orientul Mijlociu. Imediat după inaugurarea, luna aceasta, la Deveselu, a componentelor sistemului american antibalistic, România a fost suspusă unui bombardament retoric de la Moscova, asezonat cu reproşuri şi avertismente, deşi toţi responsabilii politici de la Bucureşti au subliniat că scutul nu e îndreptat contra ruşilor. 


Secretarul de stat în ministerul român al Apărării, Ştefan Tinca, repetă că terorismul şi fenomenul migraţiei sunt, la rându-le, pericole majore: "Ceea ce vine din sud este la fel de riscant şi pentru noi: problema migraţiei, ca să nu mai vorbim de terorism. Au fost români care au murit în atentatele din Vestul Europei. Deci părerea mea e că nu putem spune că este doar estul, pentru că şi din sud suntem expuşi, poate nu în aceeaşi măsură, dar trebuie să vedem vecinătatea în totalitate, de la nord la sud-est şi la vest apoi." 


Şeful Statului Major General al Armatei Române, generalul Nicolae Ciucă, spune, la rândul său, că agresiunile pot să exceadă confruntarea strict militară, dar se declară convins că România şi NATO, în ansamblu, pot face faţă tuturor provocărilor. 


www.rri.ro
Publicat: 2016-05-27 13:25:00
Vizualizari: 592
TiparesteTipareste