Decizii ale Senatului, contestate

decizii ale senatului, contestate Fostul ministru de externe, Titus Corlăţean, nu poate fi urmărit penal în dosarul votului în diaspora din anul 2014, iar aleşii locali vor primi pensii speciale. Acestea sunt doar două dintre deciziile controversate luate, marţi, de Senat.

Inainte de vacanţa parlamentară, Senatul de la Bucureşti a adoptat, marţi, mai multe hotărâri controversate şi contestate. Prima se referă la respingerea proiectului de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară. In urma unei decizii fără precedent în ultimul sfert de secol, proiectul a fost respins cu 77 de voturi împotrivă, 25 pentru si 8 abţineri. Acesta prevedea că principalele domenii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe sunt, printre altele, finanţele publice şi economia, dezvoltarea regională şi administraţia publică, sănătate, justiţie, cultură, agricultură, transporturi. Oricum, ultimul cuvânt, în acest caz, îi va reveni Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.


Senatorul social democrat Şerban Nicolae a motivat această hotărâre prin faptul că este în interesul României şi al cetăţenilor ca acest Guvern tehnocrat să administreze numai chestiunile curente. In schimb, liberalul Puiu Haşotti a afirmat că nu s-a întâmplat niciodată să fie respinsă solicitarea Executivului de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară, precizand că, nu o dată în decursul anilor, s-a votat în favoarea emiterii chiar la guverne care erau minoritare. 


Pe de altă parte, Senatul de la Bucureşti, ca for decizional, le-a asigurat primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene o bătrâneţe fără griji, după ce a decis ca acestia să beneficieze de pensii speciale după cel puţin un mandat întreg. Nu vor beneficia de această indemnizaţie cei care au fost condamnaţi definitiv cu executare în exercitarea funcţiei, iar pensia specială de ales local nu poate fi cumulată cu cea de parlamentar. 


Susţinut de social-democraţi, proiectul de lege a fost contestat, în timpul dezbaterilor, de liberali, care au susţinut că acesta ar avea o tentă populistă. Senatorul PNL, Octavian Motoc, consideră că primarii ar trebui să aibă salarii mai mari, nu pensii speciale. 


O altă decizie adoptată de Senatul Romaniei şi criticată chiar de şeful statului, Klaus Iohannis, se referă la senatorul PSD Titus Corlăţean, acuzat de DNA de abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Acesta nu poate fi urmărit penal în dosarul votului din diaspora la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, întrucât Senatul nu a fost de acord cu cererea procurorilor Directiei Naţionale Anticorupţie de ridicare a imunităţii parlamentare a senatorului social democrat. Procurorii susţin că, în contextul organizării alegerilor, în calitate de ministru de externe, Titus Corlăţean a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate şi a obţinut, astfel, un folos necuvenit pentru Victor Ponta, candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, spun procurorii. 


In noiembrie 2014, românii din marile orase europene - Londra, Dublin, Madrid, Paris, Viena -au denunţat numărul mic de secţii de vot şi al personalului din comisiile electorale. 



www.rri.ro
Publicat: 2016-06-22 13:10:00
Vizualizari: 454
TiparesteTipareste