Geoparcul Platoul Mehedinţi

geoparcul platoul mehedinţi Geoparcul "Platoul Mehedinţi" este o arie protejată de interes naţional situată în sud-vestul României.

Geoparcul "Platoul Mehedinţi" este o arie protejată de interes naţional situată în sud-vestul României. A fost înfiinţată în urmă cu 10 ani, pe o suprafaţă de 106.000 hectare, cu rolul de a proteja şi conserva  rezervaţii şi habitate naturale cu o mare diversitate biologică.  Frumuseţea locurilor şi potenţialul turistic al regiunii se datorează contrastului izbitor între platourile cu panorame largi spre munţii din jur şi văile adânci cu sectoare de chei sau care se pierd în calcare formând mari peşteri. 


Valentin Jujea, un mare iubitor al muntelui, membru în Serviciul Salvamont Mehedinţi şi Caraş Severin şi Geoparcul Platoul Mehedinţi, ne descrie cel mai bine această zonă: "Despre Podişul Mehedinţi se pot spune foarte multe lucruri. Este o îmbinare perfectă între geologie, om şi climă care au dus  la crearea unor habitate şi microhabitate specifice. Ceea ce este important este climatul temperat continental cu influenţele lui submediteranene şi  relieful variat. Mai ales calcarul a creat oportunităţi pentru dezvoltarea unor specii de plante rare şi foare rare aflate în Cartea Roşie a florei României. Aceste valori, faunistice şi botanice, sunt protejate în 17 rezervaţii naturale. Pe lângă aceste valori naturale nu numai turistul, dar şi omul de ştiinţă şi chiar omul curios poate descoperi  obiective culturale şi istorice, tradiţii şi obiceiuri, mesteşuguri populare. Să ştiţi că aici încă se mai găsesc fierari, olari şi ţesători.. Podişul are şi o reţea hidrografică bine conturată. Toate râurile vin dinspre vest şi curg spre est sau sud, iar această reţea hidrografică a creat un mare număr de peşteri şi avene care, la rândul lor, au o microfaună deosebită. Sunt renumitele complexe carstice de la Ponoare, care includ lacurile Zătonul Mare şi Zătonul Mic, Peştera Ponoare, puţin mai la nord găsim Peştera Bulba şi complexul carstic Topolniţa Epuran. Complexul carstic de la Ponoarele este învecinat la sud cu Rezervaţia naturală "Pădurea de liliac Ponoarele", ce protejează liliacul sălbatic. Dar, în acelaşi timp, acest liliac nu poate exista fără alte specii cum ar fi gorunul, stejarul pufos, cerul, gârniţa, moşdreanul, scumpia. Aici, în podiş, a fost descoperit, tot cu ajutorul unui proiect, utricularia, o plantă carnivoră care creşte într-o turbărie lângă Buseşti. Această turbărie este una dintre cele mai sudice turbării din Europa. Aici  mai întâlnim şi ţestoasa de apă. Alte plante rare sunt orhideele. Chiar zilele trecute am descoperit încă o specie nouă de orhidee într-o fâneaţă undeva în Cornetul Cerboanei, acolo unde nu se credea că există."


Trebuie remarcat că Peştera Topolniţa este o rezervaţie speologică, declarată monument al naturii. Este una dintre cele mai spectaculoase  peşteri din România, cu formaţiuni unice în lume. Are o lungime de 11 mii de metri, este a doua ca mărime din ţară şi a 17-a din lume. Galeriile sunt dispuse pe cinci etaje, dintre care galeria Racovită este cea mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi. 


Valentin Jujea: "Sunt 17 rezervaţii dar printre cele mai reprezentative sunt Cornetul Obârşiei şi cele de pe latura nordică a Geoparcului Mehedinţi, Izvoarele Coşuştei şi Peştera Izverna, rezervaţia Camăna, Cornetele Cerboanei şi Babei. Mai avem pădurea Drăghiceanu unde creste o frumoasă pădure de alun turcesc şi castan. Spre sud, la limita cu depresiunea Severinului, avem pădurea de pin negru de la Păuneşti. In  afară de plante, zona aceasta este renumită pentru reptile. Avem vipera  cu corn, vipera comună, scorpionul, insectă care însă nu te omoară. Şi mai avem  foarte multe insecte. Este un un adevărat lanţ trofic şi toate aceste vietăţi se leagă de carst care a creat forme unice de relief. La suprafaţă pare un refief frământat, văi adânci, lunci care străbat podişul de la vest al est.  In acelaşi timp, se văd linii de fragmentare de la nord la sud, iar acest lucru a fost pus în evidenţă de aşezările umane. Omul aici a reuşit să se adapteze la mediu, nu să  adapteze mediul la nevoile lui. Oamenii de aici încă mai ţin la satele lor, la pământul lor, la casele lor. Nu numai că nu-l vând, dar nici nu-l distrug".


In Geoparcul Platoul Mehedinţi se implementează, în prezent,un proiect european  în valoare de peste 300 de mii de euro. In cadrul acestui proiect se va elabora Planul de management integrat al geoparcului şi un studiu de impact necesar promovării strategiei de eficientizare a activităţilor de conservare a mediului natural.


Proiectul se derulează în toate cele 17 arii naturale protejate unde a început omologarea şi amenajarea a 11 trasee şi popasuri turistice. S-a făcut şi un inventar al monumentelor naturale, culturale şi istorice din comunităţile locale situate în perimetrul geoparcului şi s-au delimitat rezervaţiile naturale. Prin realizarea acestor investiţii, autorităţile locale urmăresc introducerea Geoparcului Platoul Mehedinţi în circuitul turistic internaţional şi protejarea unor specii aflate pe lista roşie a Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii (IUCN), pe care se află specii de animale şi plante ocrotite la nivel mondial. 


www.rri.ro
Publicat: 2016-06-24 10:12:00
Vizualizari: 290
TiparesteTipareste