Europa, de la Atlantic la Urali

europa, de la atlantic la urali În 1959, preşedintele francez Charles de Gaulle spunea că o Europă de la Atlantic la Urali urma să decidă soarta lumii. Putem vedea în aceasta fie o fantastică previziune, fie o sinteză a politicii legendarului general.

Odată cu referendumul britanic, în care au câştigat adepţii ieşirii din Uniunea Europeană, s-ar putea considera că s-a spus totul despre unitatea Vechiului Continent. În 1959, într-un discurs rostit la Strasbourg, preşedintele francez Charles de Gaulle spunea că o Europă de la Atlantic la Urali urma să decidă soarta lumii. Putem vedea în aceasta fie o fantastică previziune, fie o sinteză a politicii legendarului general.

 

El este cel care a refuzat să accepte înfrângerea, în 1940,  şi a lansat Rezistenţa franceză împotriva ocupantului nazist. Apelul la rezistenţă a pornit de la Londra, dar de Gaulle nu a avut cele mai bune relaţii cu anglo-americanii. Nu este el de vină că Marea Britanie nu a participat de la început la proiectul european, cel lansat de planul Schuman. Dar, ulterior, de câte ori  a avut ocazia  şi atât cât  a putut, a împiedicat aderarea Marii Britanii la organizaţia comunitară.

 

Nici în cadrul NATO, organizaţia de autoapărare a  ţărilor vest-europene, generalul  de  Gaulle   nu  a  fost  mai   îngăduitor,  opunându-se de mai multe ori poziţiilor exprimate de britanici  şi americani. Dacă în politica europeană a introdus principiul  “scaunului gol”,  la NATO  a suspendat participarea  franceză la comanda militară aliată.

 

Dar în Europa de la Atlantic la Urali putem  vedea  şi trebuie să înţelegem inclusiv partenerii americani de pe malul vestic al Atlanticului, Estul   european   fost   comunist   sau   fost   sovietic   şi   chiar   Rusia.   Este   o   formulă geografică, dar numai în aparenţă. Această formulă extinsă reprezintă, de fapt, idealul unităţii europene,   cea   în   care   nu   limitele   continentale   dictează   comunitatea  de principii. În acele momente erau încă puternice amintirile din vremurile ce duseseră la cele două războaie mondiale, astfel că putem citi Europa naţiunilor, propusă de general, ca pe un efort de anihilare a tendinţelor hegemoniste a statelor europene.

 

Pentru   că,   în   acelaşi   timp,  şeful   Rezistenţei   franceze   vorbea   de   o   Europă   a oamenilor liberi  şi a statelor independente. Europa actuală a evoluat enorm de la stadiul imediat postbelic care arată, totuşi, ca un început genial. De fapt, tocmai această  evoluţie   dă   forţa  proiectului  integrator   lansat  în  1950.   După   jumătate de secol, Europa   este   un   continent   al   păcii   şi   al   bunăstării,   al   drepturilor   omului și solidarităţii.

 

Departe de a fi o formulă ideală, Europa comunitară este un fenomen de succes, copiat în anumite privinţe şi în alte părţi ale lumii, pe alte continente, unde s-a în înţeles că numai cooperarea economică din ce în ce mai accentuată poate duce la concordie şi progres, dincolo de orice disensiune. NATO, ca structură de apărare inclusiv militară, atrage  atenţia   asupra   faptului   că   lipsa   războiului  nu  înseamnă neapărat pace şi că războiul  contemporan nu  arată  precum cele din  istorie. 

 

Se vorbeşte de spaţiul cibernetic  şi de terorism, sunt aduse în atenţie tensiuni din zone geografice neaşteptate sau de acolo unde se credea că a fost clădită o colaborare funcţională, deschisă, modernă. În zilele summitului NATO de la Varşovia, la mai puţin de  o  lună  de  la  decizia   separatistă   a   britanicilor,   ecuaţia   europeană   se conturează a fi extrem de complexă, ajungându-se la finalul unor evoluţii greu de prevăzut.

 

Până acum un sfert de secol, Varşovia dădea numele blocului militar al statelor comuniste, opus organizaţiei nord-atlantice. Este vorba, desigur, de Tratatul de la Varşovia. Acum, statele din acest bloc sunt membre ale NATO, precum  şi ale Uniunii Europene, iar Europa de la Atlantic la Urali are  şansa de a  “conduce” lumea, cel puţin prin exemplul personal, cel al unei comunităţi de  ţări prietene, care lucrează împreună,   deschis   şi   liber,  pentru   un   viitor  comun,   paşnic   şi   sigur,  pentru progresul umanităţii.


www.rri.ro
Publicat: 2016-07-10 14:32:00
Vizualizari: 156
TiparesteTipareste