Apărarea colectivă, provocarea NATO

apărarea colectivă, provocarea nato Alianţa Nord-Atlantică reprezintă o sursă de stabilitate într-o lume imprevizibilă, iar Europa şi SUA sunt şi lucrează împreună - este afirmaţia secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, la finalul recentului summit de la Varşovia.

Alianţa Nord-Atlantică reprezintă o sursă de stabilitate într-o lume imprevizibilă, iar Europa şi SUA sunt şi lucrează împreună - este afirmaţia secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, la finalul recentului summit de la Varşovia. Un summit la care liderii celor 28 de state membre au decis să întărească securitatea flancului estic al NATO, inclusiv prin amplasarea unei brigăzi multinaţionale în România, prin desfăşurarea a patru batalioane în statele baltice şi Polonia, precum şi prin transferarea controlului şi coordonării scutului antirachetă de la Deveselu dinspre Statele Unite către NATO. 


Invitat la Radio România, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor de la Bucureşti, Iulian Chifu, despre concluziile acestui summit: "Ne aflăm în faţa unui summit care a transmis unitate, forţă, determinare, dar în egală măsură şi foarte multă preocupare pentru viitor şi pentru ceea ce se întâmplă în vecinătăţile Alianţei. Aici trebuie spus foarte clar că, dacă voiam un mesaj extrem de puternic, descurajant, dacă vreţi, o arătare din deget către toţi inamicii posibili ai Alianţei, o avem pe un ton extrem de ferm, extrem de puternic, poate de neimaginat în urmă cu alţi ani şi în orice caz într-o formă extrem de dură. Din cele 139 de articole ale Declaraţiei finale, de exemplu, jumătate dintre ele se referă la Rusia, inclusiv trei-patru articole în care este condamnată chiar în aceşti termeni Rusia pentru diferitele acţiuni: anexarea Crimeii, agresiunea militară din estul Ucrainei, ş.a.m.d. Este într-adevăr un summit care transmite tuturor aliaţilor încrederea în Alianţă, asumă nişte angajamente extrem de puternice pe toate dimensiunile apărării aliate, proiectează stabilitate şi securitate dincolo de frontiere, se raportează în mod direct la parteneri, nu numai la aliaţi. Şi aici Georgia, Ucraina şi Republica Moldova sunt numite ca atare." 


Consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, generalul Ion Oprişor, a punctat, de asemenea, importanţa acestui summit, în actualul context de securitate, când spaţiul euro-atlantic se confruntă cu riscuri şi provocări multiple şi diverse, care îşi au originea în vecinătatea Alianţei Nord-Atlantice: "Mă refer la terorism, mă refer la riscul de securitate cibernetică, mă refer la migraţie, instabilitatea din regiunea Orientului Mijlociu şi Nordul Africii, situaţia din Ucraina şi exemplele ar putea continua. Prin deciziile pe care şefii de stat şi guvern le-au adoptat la acest summit au fost atinse şi abordate de o manieră unitară şi coerentă provocările pe care le-am amintit mai adineauri, reconfirmându-se, de altfel, calitatea Alianţei Nord-Atlantice de actor responsabil global care îşi îndeplineşte sarcinile fundamentale. Şi mă refer aici la apărarea colectivă, la gestionarea crizelor şi la securitatea prin cooperare." 


Aliaţii NATO au convenit la Varşovia să funizeze sprijin militar sporit ţărilor din Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord, care sunt ţinte ale extremismului islamic. Se va pune accent inclusiv pe avioane de supraveghere ale Alianţei Nord-Atlantice în lupta împotriva Daesh - organizaţia teroristă Stat Islamic. De asemenea, va fi lansată o nouă misiune navală în Mediterana. Va fi menţinută prezenţa militară în Afganistan şi forţele de securitate afgane vor fi sprijinite financiar până în 2020. 


Din Ierusalim, corespondentul Radio România, Dragoş Ciocârlan, despre alte măsuri decise la summit: "NATO va începe o nouă misiune de pregătire şi întărire a capacităţilor armatei irakiene, o ţară aflată în plan central în lupta împotriva Daesh. De asemenea, se va înfiinţa un centru de monitorizare în Tunisia, care reprezintă un teritoriu major de recrutare pentru Daesh. Se va acorda sprijin forţelor speciale tunisiene. Avioanele de supraveghere ale NATO vor furniza datele necesare coaliţiei conduse de americani în lupta împotriva Daesh în Siria şi Irak, un semnal clar în lupta pentru combaterea terorismului. Aceste zboruri de monitorizare vor începe în toamnă. Totodată, Alianţa îşi va întări cooperarea cu Iordania şi va ajuta noul guvern din Libia." 


Totodată, NATO a cerut Rusiei să pună capăt sprjinului militar, politic şi financiar pentru separatiştii din Ucraina. 


Pentru România, summitul NATO a fost un succes, a apreciat ministrul de externe, Lazăr Comănescu, amintind că la toate aceste decizii România a avut o contribuţie semnificativă: Lazăr Comănescu: "Zona Mării Negre, ca şi zona Mării Baltice şi a Atlanticului de Nord, sunt considerate regiuni de interes strategic ale Alianţei Nord-Atlantice. Că vorbim de prezenţă înaintată terestră, de prezenţă şi atenţie sporită acordată spaţiului maritim, că vorbim de spaţiul aerian - toate aceste lucruri sunt decise cu o contribuţie românească substanţială." 


Bucureştiul consideră că acest summit a reconfirmat rolul României de pilon de securitate şi actor activ al Alianţei Nord-Atlantice în regiune.



www.rri.ro
Publicat: 2016-09-09 09:44:00
Vizualizari: 598
TiparesteTipareste