Leçon 227 - Être (révision 1)

leçon 227 - Être (révision 1) A fi (recapitulare 1)

Lecţia două sute douăzeci şi şapte

         A fi – révision 1 (présent, passé composé, imparfait)

 

Dominique: Bună ziua!                                

Alexandru: Bună seara!

Valentina: Bună!

Bun venit, dragi prieteni ! Aujourd’hui nous commençons le survol du verbe a fi – être et nous commençons, bien sûr, toujours par le présent :

Valentina : Eu sunt Valentina. Je suis Valentina.

Alexandru : Tu eşti acasă. Tu es à la maison.

Valentina : El este inteligent. Il est intelligent.

Alexandru : Ea este aici. Elle est là.

Valentina : Noi suntem cu prietenii. Nous sommes avec nos amis.

Alexandru : Voi sunteţi în vacanţă. Vous êtes en vacances.

Valentina : Ei sunt împreună. Ils sont ensemble.

Alexandru : Ele sunt simpatice. Elles sont sympathiques.               

 

 

Valentina : Noi nu suntem la Paris. Nous ne sommes pas à Paris.

Alexandru : Nu este târziu. Il n’est pas tard.

Valentina : Cine sunteţi ? Qui êtes-vous ?

Alexandru : Unde sunt Luca şi Daria ? Où sont Luca et Daria ?

Valentina : De ce eşti trist ? Pourquoi es-tu triste ?

Alexandru : Sunteţi bine ? Vous allez bien ?     

 

 

Comme pour tout autre verbe, le passé composé du verbe a fi – être est construit avec l’auxiliaire a avea – avoir. Le participe que nous y ajouterons est :

fost

Valentina : Eu am fost la munte. J’ai été à la montagne.

Alexandru : Tu ai fost prudent. Tu as été prudent.

Valentina : El a fost răcit. Il a été enrhumé.

Alexandru : Ea a fost la spectacol. Elle a été au spectacle.

Valentina : Noi am fost în vacanţă. Nous avons été en vacances.

Alexandru : Voi aţi fost primii. Vous avez été les premiers.

Valentina : Ei au fost acolo. Ils ont été là-bas.

Alexandru : Ele au fost sincere. Elles ont été sincères.    

 

 

Valentina : Tu nu ai fost prudent. Tu n’as pas été prudent.

Alexandru : Noi nu am fost în or.

                   Nous n’avons pas été en ville.

Valentina : Cine a fost primul ? Qui a été le premier ?

Alexandru : Cum a fost timpul? Quel temps a-t-il fait ?

Valentina : Când a fost aniversarea?

                  C’était quand, l’anniversaire ?

Alexandru : De ce nu au fost mulţumiţi ?

                   Pourquoi n’ont-ils pas été contents ?    

 

 

Un dernier temps aujourd’hui: l’imparfait. A la différence de tous les autres verbes, pour a fi on utilise une racine différente de l’infinitif.  

Valentina: Eu eram acasă. J’étais chez moi.

Alexandru: Tu erai în vacanţă. Tu étais en vacances.

Valentina: El era singur. Il était seul.

Alexandru: Ea era cu  noi. Elle était avec nous.

Valentina: Noi eram împreună. Nous étions ensemble.

Alexandru: Voi eraţi cu maşina. Vous étiez en voiture.

Valentina: Ei erau medici. Ils étaient médecins.

Alexandru: Ele erau la aeroprot. Elles étaient à l’aéroport.

 

 

Valentina: Ea nu era sigură. Elle n’était pas seule.

Alexandru: Noi nu eram pe stradă. Nous n’étions pas dans la rue.

Valentina: El nu era mulţumit? Il n’était pas content?

Alexandru: Cine era la telefon? Qui était au téléphone?

Valentina: Eu nu eram acasă. Je n’étais pas chez moi.

Alexandru: Unde erai? Où étais-tu?

Belle question que se posent l’un à l’autre Corina Chiriac et Marius Ţeicu dans la chanson de notre petite leçon:

Unde erai?           

                         

LA REVEDERE!                             

Corina Chiriac & Marius Ţeicu – Unde erai?

 

Unde erai?

Poate visam sau doar speram
Să te găsesc într-o zi
Nici nu ştiam dacă exişti
Şi căutam, căutam …

 

Azi îţi vorbesc,
Pare firesc că te-am găsit
Dar gândesc cât timp am pierdut
Fără rost, când tu n-ai fost
Un veac întreg

 

Şi nu-nţeleg unde erai
Spune-mi şi mie
Din ce planetă albastră
În fine, la mine-ai venit

 

Unde erai, nimeni nu ştie
Poate în steaua în care
Cândva micul prinţ a trăit.

 

Cum îţi doreşti, fiind însetat,
Un mic izvor de cleştar
Te aşteptam ca pe-un dar
Şi presimţeam că ai să vii

 

Aievea eşti şi mă priveşti
Dar poate-ai vrea să îmi spui
Că infinit ţi-a părut timpul pierdut
Şi tot aşa ai întreba :

 

Unde erai spune-mi şi mie
Din ce planetă albastră
În fine, la mine-ai venit
Unde erai, nimeni nu ştie
Poate în steaua în care
Cândva micul prinţ a trait (X2)

 

Unde erai, pe care astru

Pe Lună sau cine ştie

În vreo galaxie sau în Carul Mare

pe-o geană de zare erai. 

Unde erai spune-mi şi mie

Mă tot întreb unde erai...


www.rri.ro
Publicat: 2016-08-05 14:42:00
Vizualizari: 887
TiparesteTipareste