Iniţiative şi măsuri împotriva fumatului

iniţiative şi măsuri împotriva fumatului Autorităţile române îşi propun ca, în următorii 20 de ani, să reducă semnificativ numărul fumătorilor.

România se număra printre codaşele Europei în privinţa interzicerii fumatului în spaţiile publice închise. Până în primăvara acestui an! când a intrat în vigoare o lege extrem de strictă, adoptată de Parlamentul de la Bucureşti, pe cât de aplaudată de adepţii unui aer mai puţin viciat, pe atât de hulită de fumători. Printre contestatari s-au numărat chiar unii deputaţi, nemulţumiţi că, pentru a-şi satisface viciul în zonele în aer liber special amenajate, sunt obligaţi să străbată lungile culoare ale Palatului Parlamentului - a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după Pentagon. 


În consecinţă, Comisia de sănătate din Senat a propus o serie de amendamente de modificare a legii anti-fumat care ar urma să fie dezbătute în actuala sesiune parlamentară. Pe scurt, dacă amendamentele ar fi adoptate, fumatul în orice spaţiu închis ar fi permis, singura condiţie fiind ca acel spaţiu să fie inscripţionat. Or, în România mor anual 42.000 de oameni din cauza bolilor provocate de fumat, principalele cauze fiind bolile cardiovasculare, tumorile maligne şi complicaţiile respiratorii. Mai mult de jumătate dintre adolescenţii de 16 ani au fumat măcar o dată, iar o treime fumează constant. În acest context, autorităţile îşi propun ca în următoarele două decenii să reducă semnificativ numărul fumătorilor. 


La o conferinţă cu participare internaţională sugestiv intitulată "2035 - Prima generaţie fără tutun a României", preşedintele Klaus Iohannis a pledat pentru prevenţie, ca prioritate în cadrul politicilor de sănătate. Klaus Iohannis: "Prin prevenţie, putem să salvăm vieţi. Punând, astăzi, accent pe educaţia în scopul prevenţiei, care include conştientizarea riscurilor pe care le presupune fumatul, dăm generaţiilor următoare şansa să trăiască o viaţă mai sănătoasă şi să îşi aleagă în cunoştiinţă de cauză stilul de viaţă." 


La rândul său, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu le-a cerut deputaţilor să respingă modificările la legea anti-fumat propuse de Comisia de Sănătate din Senat: "Acesta este un atentat la sănătatea tuturor cetăţenilor, indiferent că sunt angajaţi sau angajatori, clienţi sau personal de servire, copii sau adulţi. Am, aşadar, încredere în camera decizională că va corecta această greşeală. Relaxarea acestei legi nu are cum să producă efecte pozitive, din perspectiva sănătăţii publice." 


În 2004, Irlanda devenea prima ţară europeană care interzicea fumatul în spaţiile publice. Toate statele vecine se întrebau cum vor reuşi irlandezii să se oprească din fumat în puburile lor colorate şi pline de viaţă. Aceştia au acceptat măsura şi s-au adaptat. La fel s-a întâmplat şi cu locuitorii altor ţări de pe bătrânul continent. De ce ar face românii excepţie? S-a dovedit, din experienţa altora, că efectele de natură economică ale unei astfel de măsuri drastice nu sunt insurmontabile. În schimb, consecinţele benefice asupra sănătăţii cetăţenilor sunt incontestabile.



www.rri.ro
Publicat: 2016-09-09 13:00:00
Vizualizari: 318
TiparesteTipareste