Retrospectiva săptămânii 13-19.11.2016

retrospectiva săptămânii 13-19.11.2016 Sumar: Creştere economică record în România/ Legea care prevede eliminarea a 102 taxe, la CCR/ Guvernul condus de tehnocratul Dacian Cioloş, la un an de guvernare/ Reacţii româneşti după alegerile din Republica Moldova

Creştere economică record în România


Creşterea economică a României pe primele 9 luni ale anului este de 4,9 la sută şi a fost resimţită, inclusiv, în îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, a afirmat, joi, ministrul de finanţe, Anca Dragu. Ea a mai spus că această creştere este cea mai mare din Uniunea Europeană şi a subliniat că principalii indicatori economici au înregistrat creşteri consistente în raport cu perioada similară a anului trecut. Pe de altă parte, anul viitor, România va avea cel mai mic nivel al veniturilor fiscale din istoria sa, ca urmare a reducerilor de taxe şi impozite curpinse în noul Cod Fiscal. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, care a avertizat că o continuare la nesfârşit a acestor reduceri poate duce chiar la disoluţia statului. De asemenea, el a mai atras atenţia că, în privinţa deficitului bugetar, există riscul de a depăşi ţinta de 3% din Produsul Intern Brut.


Legea care prevede eliminarea a 102 taxe, la CCR


Preşedintele României, Klaus Iohannis, a contestat, la Curtea Constituţională, legea prin care sunt eliminate peste o sută de taxe nefiscale, lege adoptată, luna trecută, pe repede înainte de Parlament. Legea prevede, între altele, eliminarea, de la 1 ianuarie 2017, a timbrului de mediu pentru autovehicule, a taxei pentru eliberarea paşaportului temporar, a taxei radio-tv. In sesizarea trimisă magistraţilor Curţii, preşedintele Iohannis susţine că legea încalcă normele constituţionale referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, raporturile Parlamentului cu Guvernul şi rolul Executivului. Iniţiatorul legii, liderul PSD, Liviu Dragnea, consideră că decizia şefului statului în acest caz este un gest politic. De cealaltă parte, liberalii susţin că sunt de acord cu cele mai multe din prevederile legii, dar apreciază că este nevoie de păstrarea timbrului de mediu şi a taxei radio-TV. Eliminarea acesteia din urmă a născut dezbateri aprinse pe scena publică. Apărătorii taxei Radio-TV - organizaţii şi experţi în media din România, dar şi din străinătate - spun că renunţarea la ea şi finanţarea exclusivă a posturilor publice de la buget ar crea premizele subordonării lor politice. Curtea a stabilit ca termen pentru analiza solicitării şefului statului data de 14 decembrie.


Guvernul condus de tehnocratul Dacian Cioloş, la un an de guvernare


La un an de la instalarea cabinetului său, premierul român, tehnocratul Dacian Cioloş a declarat că obiectivul principal al guvernării a fost asigurarea stabilităţii politice, economice şi sociale a ţării într-un an electoral. Sănătatea şi Educaţia au fost priorităţile executivului, a mai spus el, şi a arătat că s-a reuşit deblocarea proiectelor legate de infrastructură, iar Guvernul s-a concentrat inclusiv pe politicile sociale prin măsuri de integrare în câmpul muncii şi stimularea creării de noi locuri de muncă. Pe de altă parte, primul-ministru a arătat că reforma administraţiei publice nu a mers bine şi că este nevoie şi de o clarificare a relaţiei dintre administraţia publică şi politic.


Reacţii româneşti după alegerile din Republica Moldova 


Preşedintele României, Klaus Iohannis, consideră că Republica Moldova (ex- sovietică, majoritar românofonă) trebuie să îşi menţină parcursul european, iar noul preşedinte să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său. Declaraţia survine după alegerile prezindenţiale, din 13 noiembrie, din Republica Moldova, câştigate de socialistul pro-rus Igor Dodon, în faţa pro-europenei Maia Sandu. România trebuie să îşi redefinească modelul relaţiei cu Republica Moldova, a mai spus preşedintele Klaus Iohannis, care consideră că Bucureştiul va trebui să păstreze şi să apere caracterul special al acestei relaţii, însă trebuie să vizeze sprijinirea instituţiilor moldoveneşti, nu a anumitor persoane. Si Guvernul de la Bucureşti speră că instituţiile din Republica Moldova vor colabora pentru a susţine parcursul european al statului vecin. La rândul său, ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, care a participat, în această săptămână, la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe de la Bruxelles, a pledat pentru continuarea implementării reformelor asumate de Republica Moldova. 


Sentinţe de arestări în dosare de corupţie


In această săptămână s-au dat sentinţe în mai multe dosare de corupţie. Fostul europarlamentar român Adrian Severin a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită şi trafic de influenţă. El a fost acuzat că, în perioada decembrie 2010 - martie 2011, a acceptat promisiunea a doi jurnalişti de la publicaţia britanică The Sunday Times, care efectuau o investigaţie sub acoperire, de a-i plăti 100.000 euro anual în schimbul depunerii de amendamente în comisiile de specialitate ale Parlamentului European. Miercuri, fosta şefă a Autorităţii Electorale Permanente din România, Ana Maria Pătru, a fost arestată preventiv într-un dosar în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit procurorilor anticorupţie, eaar fi cerut şi primit mită peste 200 de mii de euro, în schimbul derulării unor contracte informatice cu o firmă favorizată. Tot săptămâna aceasta,  fosul şef al Secretariatului pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, Adrian Sanda a fost arestat preventiv pentru 29 de zile într-un dosar care vizează acordarea ilegală a unor titluri de luptător cu rol determinant în Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989.




www.rri.ro
Publicat: 2016-11-19 09:00:00
Vizualizari: 485
TiparesteTipareste