Raportul „Planeta Vie 2016”

raportul „planeta vie 2016” Raportul" Planeta Vie 2016", realizat de organizaţia ecologistă World Wide Fund for Nature şi de Societatea Zoologică din Londra, avertizează că biodiversitatea este în pericol de dispariţie.

Raportul" Planeta Vie 2016", realizat de organizaţia ecologistă  World Wide Fund for Nature şi de Societatea Zoologică din Londra, avertizează că biodiversitatea  este în pericol de dispariţie. Numai în ultimii 40 de ani au dispărut 60% din vertebrate. In  special, animalele care trăiesc în păduri, lacuri, rîuri şi zone umede sunt cele mai afectate. Vinovat de toate acestea este omul care prin distrugerea zonelor sălbatice pentru agricultură, braconaj şi despăduriri a decimat  populaţii întregi de de tigri asiatici, rinoceri, elefanţi africani, vulturi sau chiar unele specii de peşti. De asemenea, poluarea este o altă cauză care duce la dispariţia unor specii. Prin agricultură se foloseşte un volum mare de substanţe chimice care au impact asupra speciilor sălbatice şi a habitatelor, fie direct, fie indirect, prin poluarea solului şi a apei. Balenele ucigaşe şi delfinii din mările Europei suferă din cauza poluanţilor industriali.O treime din speciile de rechini şi de pisici de mare sunt deja ameninţate cu extincţia, în principal din cauza pescuitului în exces. 


Aflăm mai multe despre acest raport de la Magor Csibi, directorul WWF România: "Ceea ce ne spune raportul este că dacă continuăm să trăim în felul în care trăim,  sa avem impactul asupra naturii cum am avut până acum, atunci va începe a şasea extincţie în masă a speciilor de pe planeta noastră. A doua concluzie  este că am intrat într-o nouă eră geologică, în Antropocen, asta înseamnă că dacă  meteoriţii sau vulcanii, de acum 100 de mii de ani, apar în straturile de rocă, tot aşa peste milioane de ani vor apărea urme ale oamenilor în straturile de rocă începând cu plasticul şi cu toate urmele de poluare pe care le producem în acest moment. Asta înseamnă că omul a început să aibă un impact nu numai la mediul nostru imediat, dar el afectează geologic şi geomorfologic viitorul planetei".


Precedentul raport, publicat în 2014, a estimat că populaţiile speciilor sălbatice de pe Terra s-au înjumătăţit în ultimii 40 de ani. Noul raport arată că această tendinţă  continuă: "Din 1970 pâna acum, în 46 de ani, am pierdut 58% din biodiversitatea totală a planetei. Dacă se va accelera acest trend vom pierde şi mai mult, iar în următorii  4 ani vom pierde două treimi din totalul speciilor de pe planetă. Aceste pierderi nu sunt uniforme. Sunt zone unde se pierde mai mult, de exemplu în apele dulci de pe planetă peste 80% din biodiversitate s-a piedut în ultimii 46 de ani, iar pe uscat s-a piedut peste 53%. Asta înseamnă că în continuare problema este extrem de mare şi tindem să pierdem inclusiv specii foarte cunoscute sau foarte apropiate de noi. De cele mai  multe ori, când ne gândim la o extincţie ne gândim la acele specii pe care le ştim că sunt în pericol, ne gândim la tigri, ne gândim la elefantul african, la rinocerul negru şi aşa mai departe. Insă, de data asta va fi vorba de specii mult mai aproape de noi. De exemplu, populaţia de ton, un aliment accesibil pe toată planeta, ar putea să scadă în următorii 10 ani, pentru ca apoi să dispară total. In România, o specie relevantă pentru noi este ghiocelul care ar putea să dispară din  sălbăticie din cauză că primăvara sunt foarte mulţi culegători. Apoi avem o problemă globală cu populaţia de albine care s-a redus masiv,iar dacă nu se iau măsuri va fi extrem de neplăcut în viitorul apropiat".

 

Cercetătorii arată ca omul trebuie să-şi schimbe comportamentul  şi să găsească soluţii pentru restaurarea ecosistemelor de care depinde. Reducerea deşeurilor alimentare şi înlocuirea combustibililor fosili cu alternative de energie din surse regenerabile, sunt elemente care trebuie luate în calcul pentru salvarea biodiversităţii. Magor Csibi: "Este nevoie ca noi, consumatorii finali, să ne schimbăm comportamentul, este  nevoie să reducem drastic risipa. In agricultură vedem că problemele sunt extrem de mari.  In acest moment, ne hrănim cu 12 specii de plante şi cu cinci specii de animale, adică am înlocuit o mare majoritate a biodiversităţii de pe această planetă cu 17 specii, iar acest lucru va afecta în mod direct viitorul planetei noastre. Agricultura este pericolul cel mai mare la adresa pădurilor. Este primul factor în problema despăduririlor, se folosesc 70% din resursele de apă pentru agricultură. Deci aceste lucruri generează un supraconsum. Asta în condiţiile în care aruncăm o bună parte din alimentele pe care le producem. Mai bine de o treime din toate alimentele produse pe această planetă sunt aruncate în fiecare an. Si în sectorul energetic avem multe de schimbat. Aici vorbim de dependenţa noastră de combustibilii fosili, iar dacă nu vom face nimic schimbările chimatice vor avansa. Semnalul este că suntem undeva aproape de margine".


Raportul "Planeta Vie 2016", care prezintă starea de sănătate a planetei, prezintă si câteva exemple  de specii care, datorită eforturilor umane de conservare, şi-au revenit. Un exemplu îl reprezintă revenirea râsului în Franţa, unde populaţia a ajuns de la 0 exemplare în 1970, la 108. La fel, ursul panda gigant sau  castorul nu mai sunt pe cale de dispariţie, iar în România se fac eforturi pentru ca zimbrul să fie reintrodus în mediul său natural.



www.rri.ro
Publicat: 2016-11-25 09:28:00
Vizualizari: 96
TiparesteTipareste