Panairulu Internaţional Gaudeamus - Carte di Înviţătură

Chiro di patru dzâle, la Pavilionulu Expoziţional Chentral din Bucureşti si desfăşură aţea de-a 23-a ediţie a Panairului di Carte „Gaudeamus“, ţea mai importanta manifestare di ghen la nivel naţional. Aproximativ patrudzăţ di edituri din întreaga ţară

Chiro di patru dzâle, la Pavilionulu Expoziţional Chentral din Bucureşti si desfăşură aţea de-a 23-a ediţie a Panairului di Carte „Gaudeamus“, ţea mai importanta manifestare di ghen la nivel naţional. Aproximativ patrudzăţ di edituri din întreaga ţară l’i-au invitată pi pasionaţâl’i di lectură, în perioada 16-20 brumar, la Romexpo, oferindu-le m’il’e di titluri nale, adunări cu autori celebri, sesiuni di autografe, ama şi reduţiri substanţiale di preţ şi oferte personalizate trâ catheună categorie di cititor. Ndauă instantanee din cadrul a Panairulu  di Carte „Gaudeamus“, ţea de-a 23-a ediţie, ază, la Club Cultura.

 

Cercetător a fenomenului concentraţionar cu substrat politic, Ruxandra Cesereanu încl’ide pri-tru volumulu „Fugaril’i. Evadări di-tru încl’isori şi lagăre tru secolul XX” (Polirom, Iaşi, 2016) ciclul dedicat a luştui  fenomen, ciclu din care fac parte şi studiile “Călătorie spri chentrul a infernului. Gulagulu în conştiinţa românească” şi “Panopticum. Tortura politică tru secolul XX” – daule apărute, pînă în prezent, tru cîte dauă ediţii. “Fugaril’i. Evadări di-tru încl’isori şi lagăre tru secolul XX”, studiul care încl’ide ciclul, easte ună carte a ieşirilei, a evadarilei, acţiune care, ma multu în secolul  XX, are stată sum semnul a sfidaril’ei a unor sisteme politiţe aberante, criminale. Poate să si spună, aşi ma, că eseulu dispre evadare a Ruxandrâlei Cesereanu easte un episod optimistu în serialul a ororilor concentraţionare surprinse tru volumile anterioare. Ruxandra Cesereanu dzâse:

 „În România di-tru spaţiul comunistu foarte puţân’i oamin’i au reuşită să ascapă, pi majoritatea di aeştia l’i-am menţionată în volum, ama si poate să aibă existată ma mulţă ţi vrură să  evadeadză. Cu tute aeste, mi-am dânâsită la dauă ahtări  cazuri în mod special, başi  la autorul-muză, ţel care m’i-are inspirată aestă carte. Easte zborulu di Ion Ioanid şi di cartea lui “Încl’isoarea noastră ţea di toate dzâlile”, di aform’ia că, în primulu volum a liştei carte – capitală trâ memorialistica di detenţie -  autorulu spune cum fură aţeale 100 di dzâle în care fu liber, probabil unulu di aţel’i ma liberi oamin’i tru anulu di nigraţie 1953, când Ioan Ioanid evadeadză di-tru lagărulu di lucrare/tirăn’ipseare di la Cavnic. Evadarea lui mi-are interesată şi într-un sens antropologhic, am specificată aţist lucru, di aform’ia  că pri-tru intermediul a lui poate să hibă radiografiată tamam dimensiunea ominescului care treaţe pri-tru varii tirăn’i psihiţe, fiziţe, sociale, mentalitare. Evadarea a lu Ion Ioanid marcheadză şi ună treaţire di la omulu deţânut, încl’is ahapse, omulu pi care sistemulu are intenţia să-l lobotomizeadză, la un om liber, la un om aghru, aghrimea a lui hiinda de fapt ună formă maximă di libertate.”

Momente comiţe sau de-a ndreptul traghiţe, ieşiri ingenioase di-tru situaţii critiţe sau autodenunţuri involuntare, pi toate li aflaţ în volumulu „Scriitori la poliţie”, ună carte care reuneaşte declaraţii pi proprie răspundire a oamin’ilor di litire dispre aguderile/alumtile a lor cu oaminil’i a leadzilei. Ună antologhie apărnită din iniţiativa scriitorului şi jurnalistului Robert Şerban, ţi reuneaşte texte scrise di piste 30 scritori, di care Lavinia Branişte, Ruxandra Cesereanu, Sorin Gherguţ, Nora Iuga, Ştefan Manasia, Veronica D. Niculescu, Radu Paraschivescu, Bogdan O. Popescu, Simona Sora, Robert Şerban, Radu Vancu. Autorulu a antologhiilei, scriitorulu Robert Şerban dzâse:

 „Mi-am minduită că iţe scriitor si-are adunată vâră turlie cu Poliţia. Sau, în cazulu a scriitorilor mai în vârstă, cu Miliţia. Aşi că nu  si poate să nu există în biografia cathunui  scriitor câte un lucru hazliu, di haze, sau poate ma puţân hazlie cu oaminil’i a leadzilei. Şi atumţea, cum eara veară şi si apruchea concediile, mi-am minduită că nu va hiba rău să-l’i „activez” pi soţâl’i,  priiatinil’i a mei scriitori. Aşi că lâ scriş a ţilor 34 di scriitori care eara tru aţel momentu activi pi FB şi l’i-am întribată desi suntu dispuşi să facă aesta. Nu şteam iu va publicăm textile, ama mi-am minduită că în mod sigur va aflăm ună editură care să hibă interesată. Cert easte că are ieşită ună carte multu interesantă, unâ turlie di manual di utilizare a adunaril’ei cu oaminil’i a leadzilei. Majoritatea a paramitilor sunt haioase, di peză şi şicaie, mpline di umor, ama exiistă ndauă şi cama  altă turlie, di aform’ia că tru  chirolu în care existaa miliţie şi aţel sistem constrândzea nu maşi la ună bană mult mai dură, că fâţea constrândzire şi a creierului, a mâduâl’ei. Aşi că aţel care va citească cartea va detecteadză diferenţile întră adunările cu miliţian’i şi aţeale cu poliţişti, adunări din care poliţiştil’i ies multu ghine, di aform’ia că di aţeale ma multile ori sunt oamini care îşi cunosc datoria, şi-u ştiu borgea, oamini ma amabili în momentul în care află că eşti scriitor, adică ună turlie di om cu capulu tru nori. În momentul aţela alasă şi el’i garda ma nghios.”

Sum deviza „Mările boţ da cortina la nâ parte”, Editura Casa Radio nâ propuse, la aţeastă ediţie a Panairului di Carte „Gaudeamus, în Colecţia Biblioteca Radio, un nou audiobook (carte+CD): Alice Voinescu, Din cauzele a crizâl’ei sufletească di azâ. Conferinţe la Radio (1933-1943) . Prima mul’iare doctor în filosofie din România, excepţională profesoară di estetică şi istoria dramaturghiilei, îndrumătoare spirituală la Asociaţia Creştină a Mul’erilor, Alice Voinescu reprezintă una boaţe actuală şi hiperlucidă. Editura Casa Radio are şi ună serie di colecţiile consacrate a publicului tinir, Radio-Prichindel şi Noapte bună, copii!. Bendzâ desenate, ilustraţii di carte orighinale, montări radiofoniţe dedicate a copiilor, a cilimean’ilor. Daria Ghiu di la Editura Casa Radio nâ spune detalii:

”Di totâna, în cadrul a Panairului, easte ună dzuuâ dedicată a cilimean’ilor. Di aform’ia  că şi ndauă di colecţiile a noastre dedicate a copiilor suntu aţeale mai avinatile, aţeale mai căftatile di cătră cititori, easte zborulu di colecţiile „Noapte bună, copii” şi „Radio Prichindel” tru care mutrim să valorificăm piese di teatru radiofonic trâ cilimean’i, cu mări boţ di actori. Şi li bâgăm în circulaţie cu bendzâ desenate, cu ilustraţii nalei. Aşi  că oara aesta am pregătită, la standul a Editurâl’ei Casa Radio din cadrul a Panairului Gaudeamus, un workshop, un atelier bâgat pi cale împreună cu artiştil’i care nâ sunt colaboratori aprucheaţ. Ună prezenţă di care va nâ bucurăm tuţ easte actriţa Alexandrina Halic care nâ are încântată copilăria, an’il’I di ficiurame, pri-tru boaţea l’ei trâ mirache. Va-l avem arada şi pi Alexandru Ciubotariu, ţel care si ocuupă di bendzâle desenate la Editura Casa Radio şi coordoneadză colecţia Radio Prichindel. Provocarea, în cazulu a  bendzâlor desenate, easte cum să reuşeşti să badz intr-un circuit contemporan ună piesă di-tru anil’i 60, 70, pri-tru nale ilustraţii. Şi pot să spun că avem mulţâ fani a luştui tip di audiobook, fani care başi au criscută cu aţist tip di carte.”

Autor: Corina Sabău

Armânipsire: Hristu Steriu


www.rri.ro
Publicat: 2016-11-26 21:49:00
Vizualizari: 151
TiparesteTipareste