Protili evenimenti a stâmânâl’ei ţi tricu (07.01.2017)

Sum şefia administrativă al Grindeanu şi atea politică al Dragnea, PSD şi aliata a lui, ALDE, s-toarna asi, la puteare, după un an di guvernare tehnocrată condusă di Dacian Cioloş, instalată tru brumar 2015, cându babageanili manifestaţii di pi geadei...

Guvern nau tru România

Prezidentul a Consiliului Judeţean Timiş şi fostu deputat, social-democratlu Sorin Grindeanu fu propunerea di premier acceptată, tamam tru penultima dzuua a anlui, di preşedintele Klaus Iohannis. Ma ninti, şeful a statlui nu avea aprukeata, di furn’ii ni cundil’eati şi armasi masi pi nivelu ac speculaţiilor di presă, prima opţiune a liderlui PSD, Liviu Dragnea, tru persoana a fostului ministru a Dezvoltăril’ei, Sevil Shhaideh. Unaoara învestită, aestă prezenţă multu discretă pi scena politică vrea s-agiundzea protlu premier mul’eari şi di pisti musulmană dit istoria ali Românie. Sum şefia administrativă al Grindeanu şi atea politică al Dragnea, PSD şi aliata a lui, ALDE, s-toarna asi, la puteare, după un an di guvernare tehnocrată condusă di Dacian Cioloş, instalată tru brumar 2015, cându babageanili manifestaţii di pi geadei contra ali arusfeti dit clasa politică antrenaseră demisia a pareiil’ei executivi al Victor Ponta. 

 

Victorie categorică a PSD la alidzerli parlamentari

Social-democraţii şi liberal-democraţii amintara şi cumandusearea a naului Parlamentu, rezultat dupu scrutinlu dit 11 di andreu. Dragnea easti prezidentu a Cameral’ei a Deputaţlor, a deapoa coprezidentul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, armâne la şefia a Senatului, atea ti, tru arhitectura constituţională, însimneadză  doilu om tru stat. PSD a câştigat detaşat alegerile, cu peste 45% din opţiuni. La mare distanţă, cu doar 20 de procente, s-a situat PNL, rezultat care a antrenat demisia liderei liberale, Alina Gorghiu. La câteva luni de la înfiinţare, USR, la origine un ONG transformat în partid, a devenit a treia forţă politică parlamentară, cu 9% la sută din voturi. Au mai depăşit pragul electoral de cinci procente ALDE, UDMR – care a anunţat că va susţine în Parlament Cabinetul Grindeanu, fără să primească portofolii ministeriale – şi PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu. Mai puţin de 40% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-i alege pe cei 465 de deputaţi şi senatori din noul Legislativ. La acest scrutin s-a revenit la sistemul votului pe liste, în locul aşa-numitului uninominal care, în 2012, condusese la un Parlament gonflat, cu 586 de aleşi.  

 

Premieră electorală la Bucureşti

Pe 5 iunie, bucureştenii si-au ales, în premieră, un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei Gabriela Vrânceanu-Firea. O fostă jurnalistă controversată, intrată în politică de patru ani, Firea a primit 41% din sufragiile unui electorat mult timp considerat  preponderent de dreapta. Prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%, mult sub media naţională de 48 de procente. Edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, in condiţiile unei prezenţe reduse la urne, primarii suferă la capitolul legitimitate.

 

Consecvenţă diplomatică

Politica externă a României şi-a menţinut în 2016 coodonatele consacrate, atât în raport cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cât şi faţă de Rusia. Ministrul de Externe în cabinetul Cioloş, Lazăr Comănescu, a subliniat permanent importanţa unei relaţii transatlantice 'cât mai substanţiale' şi a pledat pentru întărirea flancului estic al Alianţei. În  raport cu ruşii, cuvântul de ordine a fost pragmatismul – mai afirma fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti. Poziţia României a rămas fermă şi în consonanţă cu cea a UE şi NATO în dosarul sancţiunilor economice şi diplomatice aplicate Moscovei.

 

Factorul Dodon

Politica externă a României a vizat, în 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, sprijinirea procesului de reformă din Republica Moldova, în perspectiva consolidării drumului european al acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Relaţiile bilaterale excelente, facilitate de ataşamentul manifest faţă de România al preşedintelui Nicolae Timofti şi de existenţa la Chişinău a unui Guvern şi a unei majorităţi parlamentare declarat pro-occidentale, riscă sa fie perturbate de alegerea ca şef al statului, în noiembrie, a socialistului filorus Igor Dodon. După scrutin, preşedintele Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că "a luat act de votul exprimat de cetăţeni". În comunicat nu este menţionat numele lui Dodon, practicant al unei retorici virulent antiromâneşti. Iohannis foloseşte doar sintagma "noul preşedinte al Republicii Moldova", despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său. 

 

Decepţii sportive

2016 a fost un an mediocru pentru sportul românesc. În august, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, România a obţinut doar cinci medalii - una de aur, una de argint şi trei de bronz. Ulterior, un bronz i-a şi fost retras, fiindcă halteroliful care-l obţinuse a fost găsit dopat. Locul 47 în ierarhia pe medalii e cel mai slab înregistrat de olimpicii românii din 1952 încoace. În iunie, la Campionatul European din Franţa, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final. Antrenorul Anghel Iordănescu a fost înlocuit cu germanul Cristoph Daum, primul selecţioner străin din istoria Naţionalei. În primele meciuri din preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia, însă, nici jocul, nici rezultatele nu s-au ameliorat. La handbal, deşi cotată cu şanse la medalii, Naţionala feminină s-a clasat abia a cincea la Campionatul European din Suedia. În tenis, jucătoarea română cea mai bine cotată, Simona Halep, a terminat anul pe locul patru în ierarhia mondială.   

Armanipsearea: Tascu Lala


www.rri.ro
Publicat: 2017-01-09 10:33:00
Vizualizari: 156
TiparesteTipareste