Braşovlu turistic (19.01.2017)

braşovlu turistic (19.01.2017) „Ari locuri istoriti ti lipseasti s-li vedz cându agiundzai pi aesti locuri, ama există şi oportunităţ tra sportivi, em iarna em veara. Braşovlu easti una distinaţie tra tuţ atel’i cari s-minduescu s-treacă un sejur ili activ, ili tra s-li creasca sterli

Una stămâna di discurmari fapta tru tentrul ali României, Braşov, poati s-hiba pi gustul la iti insu, indiferent di preferinţe. Cama di una miliuni di turişti s-andreapsira cazarea tru hotelurile şi pensiunile braşovene tru protl’i 11 di mesi a anlui ti tricu, tru creaştiri cu 9,7%, spuni un studiu ali Direcţie Judeţeana di Statistică Braşov. Dit aeşti, numirlu a turiştilor xen’i alina cu 12,6%, nai cama mulţa suntu dit Germania, Israel, Polonia şi Italia. Easti tra akicaseari.

Simfun cu spusa ali Cecilia Doiciu, reprezentantă a primăriil’ei dit casaba, nu ari ieşeari la amari, ama, pi ninga aesta, Braşov poţ s-ai tut ţi ta va inima dit videala turistica: „Ari locuri istoriti ti lipseasti s-li vedz cându agiundzai pi aesti locuri, ama există şi oportunităţ tra sportivi, em iarna em veara. Braşovlu easti una distinaţie tra tuţ atel’i cari s-minduescu s-treacă un sejur ili activ, ili tra s-li creasca  sterli. Tru 1235 Braşovlu eara tru documentele a kirolui cunuscut ca hiindalui drept Corona, casabalu a Caruanal’ei. Easti anlu dit cari documentele istorice zuyrapsescu evoluţia a Braşovului ca un centru comercial importantu tru atel kiro. Deapoai, agiumsi preayalea-ayalea centru comercial, după cari s-alaxi tru un centru turistic importantu.”

 

 

Braşovlu, spune Ionuţ Gliga, director executiv tru Asociaţia tra Promovarea şi Dizvoltarea a Turismului dit judeţlu Braşov, poate s-hiba lugursitu un model di banaticu irin’eaticu anamisa di reprezentanţal’i a len turliilor di etnii: români, saşi, maghiari: „Influenţa ti u alăsara aeşti tru bana şi tru istoria a casabaluii poati s-hiba remarcată pisti tut la iti ceapa tru clădiri, tradiţii şi adet, gastronomie. Ndziminarea a aistor elemente scoasi tru videala una simbioză interesantă, unică tru turlia a l’ei. Di furn’ia că him tru mplin sezon arati, principala atracţie u reprezintă ama practicarea a sporturilor di iarnă. Poiana Braşov, situată la una distanţă di masi 12 km di casaba, easti distinaţia prefearată a schiorlor, a atilor cari practică snowboardul ica a atilor cari vor să s-da cu sanca. Staţiunea ari instalaţii di transport pi hir, pârtii tra ancepători şi avansaţ, monitori di schi, oamin’i ti zburascu limbi xeani.”

 

 

Ma s-na turnam tru casabalu Braşov, aaoa va s-videm dovezi ali existenţa umana multu ma ninte di 1235, anlu di atestari documentara a casabalui. A deapoa tuti pot s-hiba afalati tru Muzeul di Istorie, cari funcţionează tru veacl’ea Casă a Sfatlui, situată tru piaţa centrală, Piaţa a Sfatlui. Ari ama şi monumenti cari yilipsescu dezvoltarea a Braşovlui ca titate medievală, spune Cecilia Doiciu, reprezentantă a primăriil’ei: „Zburam aoa ti mururli ali vecl’i titati, la pirgurli şi bastioanili di apărare, construite tru secolele XIII – XIV. Bastionlu a Ţisătorlor easti un di ateali nai cama ghini conservati dit aestă parte di Europă. Tutunaoara, Pirgul Albu, Pirgul Laiu. Ari nica si una zonă, cunoscută sum numa “După Mururi”, cari s-tindi mardina di Canalu Graft, ma puţan cunuscută tra turişti, ama absolut superbă şi ncărcată di istorie. Aoa suntu celebrele Poarta Şcheil’ei, Poarta a Ecaterinal’ei, pi cari u aflam ayalma a Braşovului, ufilisită şi tru aestu momentu ca simbol a casabalui. S-nu agarsim niti di Geadeia a Cioaral’ei, nai cama scurta geadei dit sud-estul ali Europa, cari leagă dauă artere importante a Braşovului. Agiundzem, ase, la monumentul emblematic. Biserica Lae. Construită tru un stil neo-gotic, Biserica Lae apanghiseaşti nai ma mare şi ma valoroasă colecţie di covoare dit secolele XI-XIV şi nai ma mare orgă dit S-E Europei.”

 

 

Modalităţile di agrement sunt variati, Braşovlu hiindalui un loc iu s-dizvartescu multi evenimente culturale. Aca ari aestu aspectu, spune Ionuţ Gliga, director executiv tru Asociaţia tra Promovarea şi Dizvoltarea a Turismului dit judeţlu Braşov, va s-aflat locuri di cazare indiferentu di perioada tru cari alidzeţ s-vă triţet sejurlu: „Cazarea poati sa s-faca la hoteluri şi pensiuni di trei, patru şi tinti steali, bungalouri, apartamente loati cu niki. Tru casabalu Braşov şi anvarliga di el ai multi restaurante cu specific românesc ica internaţional, pub-uri, baruri, cafineadz, cari oferă una gamă diversificată di biuturi la pahadz accesibil’i şi conectari fara s-paltesta ti reţeaua WI-FI. Atel’i interesaţ, pot s-adara tururi organizate ica individuale, tru arada a curi pot s-hiba vizitati veacl’ea titate a Braşovlui. Pot s-hiba vidzuti, tutunaoara, Basearica Sf. Bartolomeu, nai cama vecl’iu edificiu di aesta turlie dit casaba, construit tru secolul al XIII-lea ica Basearica Ayiu Nicola şi muzeul a primal’ei şcola româneeasca. Pot sa s-faca trasee di priimnari la ketarli al Solomon, pi Tâmpa ica pi calea veacl’e a Poianal’ei. Atel’i interesaţ pot s-veada şi muzeele dit Braşov: Muzeul Judeţean di Istorie, Muzeulu di Artă, Muzeulu di Etnografie, Muzeulu ali Civilizaţie Urbane. Pasionaţl’ii di lectură au dininti un singir di librării şi spaţii neconvenţionale tra aestă activitate. Una altă atracţie u reprezintă tra vizitatori sălile di spectacole, teatru, filarmonică, operă, cinema multiplex, shopping. Bana di noapte eqsti reprezentată di baruri şi cubluri, em Braşov em tru staţiunile di anvarliga.”

 

 

Turiştii agiumta Braşov va s-afla tuti informaţiile di cari au ananghi tru perioada a sejurlui, inclusiv ghidz tra vizitarea a casabalui şi locurli di anvarliga. Ionuţ Gliga: „Materiale di promovare ari maxus tru limba engleză. Nica suntu disponibile şi materiale tru limba germană, franceză, italiană şi spaniolă. Pot s-hibaa aflati la centrele di informare turistică ica la obiectivele cari pot s-hiba vizitate. Ari, tutunaoara, un singir di ghidz cari zurascu engleză, germană, franceză, nica şi japoneză, Braşovlu hiindalui faptu sutata cu casabalu japonez Musashino. După-prandzu, la oara 18.00, ari şi un tur fara paradz ti s-da prit voluntariat.”

 

 

S-hiba ca zburam ti covoare ţisuti manual la arăzboi, di obiecte dit cearamică ica măşti populare, majoritatea a turiştilor apreciadză obiectele di artizanat. Iara aesti nu sunt greu ti aflari tru Braşov, spuni Ionuţ Gliga: „Ahtari obiecte pot s-hiba pi arteara pietonală printipală di Braşov, pi geadeia Republicii ica tru proximitatea a obiectivilor turistiti.  Ari una asociaţie a creatorilor di artă tradiţională şi contemporană cari ari şi aesta un spaţiu di expoziţie. Aclo nica şi s0-lucreadză. Vizitatorl’ii pot sa-l’i veada artiştil’i tru kirolu anda lucreadză. Suntu, dimec,  produse autentiti. Pot s-hiba ancuparati ti un bun paha.”

          Ia dimec reperi a unal’ei vacanţa ghini ndreapta tru centrul ali Românie, Braşov.

 

Autor: Daniel Onea

Armanipsearea: Hristu Steriu


www.rri.ro
Publicat: 2017-01-19 13:51:00
Vizualizari: 188
TiparesteTipareste