Riscurile la adresa economiei, analizate de Banca Naţională a României

riscurile la adresa economiei, analizate de banca naţională a româniei România se află într-o situaţie macroeconomică bună, însă şi riscurile la adresa stabilităţii financiare sunt semnificative."

„România se află într-o situaţie macroeconomică bună, însă şi riscurile la adresa stabilităţii financiare, deşi în scădere, sunt semnificative. În aceste condiţii, este esenţială o conduită prudentă a politicilor economice”. Aceste informaţii sunt cuprinse în raportul asupra stabilităţii financiare, prezentat de curând de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Liviu Voinea. Potrivit acestuia, economia României a înregistrat în ultima perioadă una dintre cele mai mari rate de creştere la nivel european: Situaţia macroeconomică este bună, iar riscurile la adresa macrostabilităţii financiare s-au diminuat, dar rămân semnificative. Creşterea economică este sustenabilă, riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente se menţine la un nivel ridicat, fiind în uşoară creştere faţă de raportul precedent din aprilie 2016, băncile au continuat să-şi cureţe bilanţul de credite neperformante.

 

O altă concluzie a raportului este că riscul privind instabilitatea legislativă din domeniul financiar-bancar a scăzut în intensitate în urma deciziei Curţii Constituţionale a României pe marginea Legii dării în plată, lege care prevede posibilitatea unui creditor de a înapoia băncii imobilul ipotecat în cazul în care nu îşi mai poate plăti ratele. Viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, spune că odată cu această hotărâre s-a estompat şi riscul asociat. În luna aprilie 2016, la precedentul raport, iniţiativele legislative pe marginea dării în plată şi a conversiei creditelor în franci elveţieni erau considerate un risc sever. Liviu Voinea: „Pentru bănci, pierderile vor fi eşalonate pe mai mulţi ani, în urma deciziei Curţii Constituţionale, iar câtă vreme deciziile vor fi individuale, cele două legi, în ansamblul lor, nu mai pot fi considerate evenimente cauzatoare de pierderi la momentul aprobării acestora, în înţelesul regulamentelor europene privind provizioanele.” 

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu: Am fost printre primii care am spus că suntem într-o situaţie macroeconomică foarte bună. În cariera mea lungă, niciodată nu am fost într-o situaţie macroeconomică în România mai bună, dar niciodată, în 26 de ani. Dar tot în 26 de ani, niciodată nu au fost atât de multe riscuri, nu riscuri mici, riscuri mari. Pentru că un risc este cu atât mai periculos cu cât eşti mai sus, nu? Multe nu sunt noutăţi, aşa, ceva populisme le-am trăit prin anii '90, dar eram jos. Dacă cazi de la parter sau de la etajul 1 rişti, într-adevăr. Când cazi de sus, riscul este mai mare şi acest lucru trebuie să fie înţeles de către societatea românească. Deci trăim un paradox. Situaţia macroeconomică bună, riscuri mari şi tensiuni microeconomice enorme.

În acest context, Mugur Isărescu susţine că este esenţial să fie protejate echilibrele macroeconomice şi stabilitatea sectorului financiar, deoarece orice derapaje înseamnă, mai devreme sau mai târziu, corecţii dureroase. El a subliniat din nou importanţa reformelor structurale, în vederea stimulării potenţialului de creştere economică a României, singura modalitate viabilă pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a ţării. Pe plan global, volatilitatea este cuvântul care descrie cel mai bine situaţia, fie că vorbim de nivel politic, economic sau geopolitic, a fost concluzia reprezentanţilor BNR. Principalele provocări cu care se confruntă Europa şi nu numai sunt legate de creşterea prea rapidă a creditării în China, de Brexit, de alegerile din mai multe state europene şi de situaţia sistemului bancar european.

 

Economistul şef al Băncii Mondiale la Bucureşti, Cătălin Păuna, consideră că riscul intrării României în procedura de deficit excesiv este unul semnificativ, dacă se menţine actuala tendinţă de politici.
Cătălin Păuna: Cam toate ţările au promovat în ultimul timp politici de reducere a deficitelor fiscale. Prognozele pentru România sunt în direcţia opusă, în sensul că anticipările Comisiei Europene sunt că există un risc serios ca în 2017 să avem un deficit de peste 3% şi să intrăm în procedura de deficit excesiv. Mai mult, există riscul în 2017 ca deficitul nostru fiscal să fie peste media Uniunii Europene, ceea ce nu s-a mai întâmplat de mult. Deci, în condiţiile politicilor actuale aş zice eu că acest risc să depăşim 3%  este semnificativ şi ce putem să facem, evident, este să corectăm o serie din aceste politici.

 

Totuşi, Cătălin Păuna consideră că dacă vor fi aplicate măsurile ce stau la îndemâna Executivului, cum ar fi cele de îmbunătăţire a colectării sau cele de eficientizare şi prioritizare a cheltuielilor publice, România poate evita cu uşurinţă înregistrarea unui deficit bugetar care să depăşească 3% din PIB. De altfel, reprezentanţii noului guvern, condus de social-democratul Sorin Grindeanu, afirmă că bugetul pe acest an al României va avea un deficit de sub 3%.


www.rri.ro
Publicat: 2017-01-24 13:22:00
Vizualizari: 310
TiparesteTipareste