Protejarea pădurilor seculare din România

protejarea pădurilor seculare din românia România încă mai are păduri virgine, adică păduri neumblate, fără drumuri sau poteci, cu specii autohtone de arbori de toate vârstele, de la un an la sute de ani.

România încă mai are păduri virgine, adică păduri neumblate, fără drumuri sau poteci, cu specii autohtone de arbori de toate vârstele, de la un an la sute de ani. Copacii prăbuşiţi, în aceste ecosisteme stabile, se reintegrează în circuitul natural prin abundenţa de viaţă creată de putrezirea lor. In aceste păduri nimeni nu vânează, nimeni nu culege fructe de pădure sau plante de leac. Pădurile cvasivirgine sunt acele păduri în care s-au făcut tăieri, însă s-a intervenit foarte puţin, încât  pădurea s-a regenerat rapid. Până nu demult, 80% din pădurile României  erau necălcate de picior de om. Astăzi,  doar  două treimi din acestea sunt virgine şi cvasivirgine. Chiar şi aşa,  România deţine cea mai mare suprafaţă  de păduri seculare din Europa. Făgetele din bazinul Nerei, amestecurile de brad-fag de la Sinaia, amestecurile de fag-brad-molid din Bucovina, co­drul secular Slătioara, gorune­tele din Munţii Zarandului sau din Cozia, sunt doar câteva din  pădurile cele mai bine conservate din România. O parte din acestea sunt nominalizate pentru patrimoniul UNESCO. 


Iată ce ne-a declarat Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanii al Greenpeace: "In 2005, un studiu făcut la nivel naţional ne-a arătat că avem undeva la 218.000 de ha şi nici nu era un studiu complet. In următorii 10 ani de zile, cel mai probabil, s-au distrus cam jumătate dintre aceste păduri. Din păcate, o mare parte din această distrugere a avut loc în mod legal, pentru că până în 2012 nu a existat nici o prevedere legală care să recunoască valoarea acestor păduri. Si atunci, aceste ecosisteme extrem de valoroase au fost tăiate sau distruse cu legea în faţă. Din 2012, s-au introdus un set de criterii şi indicatori pentru ca aceste păduri să fie uşor de identificat şi s-a introdus şi o măsură de protejare, dar doar parţială, total insuficientă. Şi atunci,  inclusiv după 2012, când a existat recunoaşterea legală a acestor păduri, s-a mai distrus o parte din acestea. Ajungem astăzi, în 2017, în situaţia în care avem, cel mai probabil, după estimările optimiste ale ONG-urilor de mediu, inclusiv Greenpeace, undeva la 120 de mii de hectare. Deci jumătate au fost distruse".

            

Pentru ca aceste păduri seculare, care ne-au mai rămas, să fie protejate pe termen lung, la sfârşitul anului trecut, s-a hotărât înfiinţarea unui Catalog National al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine. Acest proces necesită mai multe etape de lucru, spune Valentin Sălăgeanu: "Primul lucru care trebuie făcut este ca legea de anul trecut, în baza căreia se instituie o formă legală de protecţie şi anume acest Catalog Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, să fie îmbunătăţită. Există anumite blocaje în procedura de identificare şi de recunoaştere a acestor păduri care fac ca eforturile benevole ale ONG-urilor să nu fie încununate de succes. Al doilea lucru, care trebuie neapărat făcut, trebuie ca banii pe care îi avem puşi deoparte din Fondul de Mediu, şi anume 2,5 milioane de euro pentru cartarea şi identificarea acestor păduri, să fie folosiţi printr-o licitaţie publică, ca să existe un proces rapid şi să inventariem ce a mai rămas. Al treilea lucru, extrem de important este ca toţi cei interesaţi, de la Ministerul Apelor şi Pădurilor, Romsilva, proprietarii privaţi, ONG-urile, toată lumea, să ajungă la concluzia că e nevoie de cooperare şi colaborare. Altfel, pierdem un patrimoniu pentru întreaga Europa. Si este păcat, pentru că asemenea ecosisteme odată pierdute nu se mai pot reface".


Marea majoritate a acestor păduri sunt în proprietatea statului, dar şi în proprietate privată, motiv pentru care proprietarii de păduri vor fi despăgubiţi, ne asigură Valentin Sălăgeanu:  "Până acum au existat opoziţii din partea proprietarilor privaţi, pentru că odată intrate în Catalog, aceste păduri nu mai pot fi valorificate economic. Deci, proprietarii privaţi nu mai aveau nmic de câştigat după ce pădurile lor intrau în Catalog. In schimb, avem de la finalul anului trecut o decizie a Comisiei Europene prin care se acordă compensaţii pentru aceşti proprietari care şi-ar pierde veniturile potenţiale de pe urma acestor păduri. Deci, e nevoie ca actualul guvern să aplice această decizie a Comisiei Europene, astfel încât proprietarii privaţi să primească despăgubiri şi să nu mai existe această piedică în calea salvării pădurilor. Aceste despăgubiri ar fi în cuantum de până la 500 de euro pe hectar pe an".

 

Pădurile incluse în Catalog vor fi supuse unei protecţii stricte, nu vor fi permise nici un fel de lucrări sau activităţi umane. Singurele activităţi permise vor fi cele de cercetare, educaţie şi de vizitare. Valentin Sălăgeanu: "Practic, Catalogul acesta este o bază de date, disponibilă public în care sunt trecute toate informaţiile legate de aceste păduri. Odată intrate pădurile aici, statutul lor se schimbă, nu se mai intervine asupra lor cu nici o măsură de ordin silvic. Deci sunt trecute hectar cu hectar, cu locaţie, în format GPS, cu nume, toate pădurile care au statut de păduri virgine şi cvasivirgine. Până în momentul de faţă s-au trecut în Catalog  13 000 de hectare. Urmează faza a doua în care ar trebui ca cele 24 de  mii de hectare de păduri intacte de fag, propuse pe lista patrimoniului mondial  UNESCO, să fie reevaluate şi incluse în Catalog pentru că şi ele dispar cu rapiditate. Apoi urmează faza a treia în care printr-un efort comun toţi factorii interesaţi să înceapă cartarea pădurilor virgine pe care le mai aveam şi despre care nu stim încă unde se află."


Se estimează că înt-un an de zile Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine va fi complet şi disponibil pe site-ul ministerului de resort.


www.rri.ro
Publicat: 2017-01-27 12:58:00
Vizualizari: 1524
TiparesteTipareste