Străzile Sibiului şi Agnitei au fost invadate la sfârşitul săptămânii trecute de circa 300 de oameni costumaţi şi mascaţi, cărora li s-au alăturat câteva sute de spectatori. Este un obicei săsesc atestat în anul 1869, reînviat de câţiva ani şi numit „Fuga lolelor”. În acorduri de fanfară, cu pocnete din bici şi sunete de clopot şi talangă, lolele au scopul declarat de a alunga spiritele rele. Există şi o legendă potrivit căreia, atunci când turcii au asediat cetatea Agnitei, o tânără curajoasă pe nume Ursula s-a deghizat într-un costum înfricoşător, a ieşit din cetate şi pocnind din bici a făcut zgomote asurzitoare, alungându-i astfel pe asediatori.
În secolul al 18-lea, obiceiul lolelor era strâns legat de cel al înmânării lăzii de breaslă noului staroste. Adunarea era însoţită de lole, personaje amuzante, care aveau rolul de a proteja aceste lăzi. Defilarea lolelor din zilele noastre diferă de cea din vechime. Astfel, dacă lolele sunt recunoscute de trecători, acestea le oferă drept recompensă câte o gogoaşă. Lolele sunt grupate în găşti precum Urşii, Aşii sau Tăbăcarii. De asemenea, localnicii trebuie să primească lolele în casă, cu vin fiert şi gogoşi. Această defilare pe străzile Sibiului, Agnitei şi a localităţii Cincu s-a încheiat duminică, conform tradiţiei, cu „Balul lolelor”.