Protili evenimenti a stamanal'ei ti tricu (04.02.2017)

protili evenimenti a stamanal'ei ti tricu (04.02.2017) Mari protesti contra a nascantor apofasi ti s-loara, ti scurtu kiro dupa bagarea pi ipotisi a naului guvernu di Bucureşti.

Mari protesti contra a nascantor apofasi ti s-loara, ti scurtu kiro dupa bagarea pi ipotisi a naului guvernu di Bucureşti.

Suti di n’il’i di român’i işira pi geadei ti protestu, seri arada, contra a nascantor apofasi ti li lo, ti scurtu kiro di anda fu bagat pi ipotisi naulu guvernu di Bucureşti. Easti zborlu ti alaxearea, prit ordonanţă di urgenţă, a Codurilor Penal şi di Procedură Penală şi di elaborarea a unui proiectu di nom mutrindalui graţierea – iniţiativi cari u pingu România mardzina ali Europa, spun crititl’i a aistor. “Noaptea, ca furl’ii!”, „Dragnea, groparlu a vasiliil’ei", „Dzuua di dzuua aoa va s-him" – suntu masi ndaua dit sloganurile cari arăsunara dinintea la sediulu a executivlui di Bucureşti, tru casabadz ma mari ica ma n’it dit România, ama şi tru diaspora, Londra, Paris, Bruxelles ica Roma protestatarl’ii exprimându-şi solidaritatea cu atel’I dit vasilie. Suntu nai ma marli protesti di după revoluţia anticomunistă dit 1989. Prit alaxerli fapti, sum praglu a unal’ei zn’ie di 200.000 di lei (echivalentul a aproapea 45 di n’il’i di euro), abuzul tru serviciu numata va s-hiba sancţionat penal. Iara favorizarea a infractorui, inclusiv prit adoptarea di acti normative, a fost dizincriminată.

 

 

Ordonanţa mai prevedi că favorizarea infractorului se dizincriminează şi dacă fapta easti săvârşită di un membru al familiei ica di un afin până la gradul II. Guvernanţal’i invocă simfunizarea ali legislaţie cu deciziili a Curtil’ei Constituţionale, ama criticii a misurlor lugursescu că nu suntu ntimil’eati ayun’ia şi turlia aleaptă. Oamin’il’i suntu nvirinaţ di turlia tru cari fura alaxiti Codurile şi spun că dinapoia a argumentilor date di guvernanţa seadi dimec intereslu tra s-ascapa politicieni, oficiali locali şi nascanta emuri. Anamisa di aeşta şi liderlu PSD, Liviu Dragnea, condamnat la doi an’i di hapsani cu suspendari, tra minduearea di furlaki, tru 2012, a referendumului di demitere a prezidentului di atumtea, Traian Băsescu, şi anchetat tru aestu kiro tru un altu dosar, tra instigari la abuz tru lucru şi falsu intelectual, zn’iia hiindalui sum praglu nau apufusitu, di 200 di n’il’i di lei.

 

 

„Easti tra nistraxeari, una nitin’iseari ca Guvernul s-adopta noaptea, fără s-hibă acatata tru arada di lucru, una ordonanţă di urgenţă tru un domeniu ahât di sensibil. Aestă chestiune nu easti tra straxeari” - declara prezidentul Klaus Iohannis, cari u sesiza Curtea Constituţională tu ti mutreasti un posibil conflictu juridic anamisa di guvernu, sistemlu di justiţie şi Parlamentu. Nu easti goala contestare a ordonanţei di urgenţă, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General şi Avocatul Poporului s-aradapsescu anamisa di instituţiile cari loara poziţie tru aesta noima.

 

 

Prezidentul Iohannis pitricu, di altă parte, a prezidentalor di la ateali dauă Camere a Parlamentului una carti tru cari cafta s-prezinta tru legislativ un mesaj referitor la alaxerli aduse di cătra Guvernu tra legislaţia penala, cum şi la evenimentele generate di aeasta. Opoziţia di dreapta, adrată dit USR şi PNL, dipusi una moţiune di cenzură – una iniţiativă cu puţani şanse ama tra s-duca la cădearea a guvernului Sorin Grindianu, di furn’ia a majoritatil’ei confortabilă dit Parlamentu a binomlui PSD – ALDI, aca ari şi social-democraţi cari nu straxescu naile decizii. Camera di Comertu Americană tru România si spusi nvirinarea şi preciza că actele normative adoptate submineadză statlu di dreptu şi calcă printipiile fundamentale ale transparenţa, stabilitatil’ei şi predictibilitatea şi u dipărteadză România di valorli şi standardili Europene.

 

 

Tru arada a lor, ambasadile ali Franţa, German’iei, Olanda, Belgie, Canada şi Statili Unite şi spusira gailipsearea andicra di evenimentele dit dzalili dit soni, precizândalui că acţiunile a guvernului riscă să zn’iipseasca greu parteneriatele cu România, ti au la thimel’iu yisteri comune specifice UE şi NATO. Tru un comunicat comun, ateali şase reprezentanţe diplomatice lugursescu că modificările adoptate di executiv submineadză progresele tru ti mutreasti statlu di drept şi alumta anticorupţie, ama şi poziţia ali României tru comunitatea internaţională. Prezidentul ali Comisiei Europene, Jean-Claudi Junker, şi prim viteprezidentul ali instituţiei, Frans Timmermans, şi spusira gailipsearea andicra di evoluţiile recente dit România şi napoi adusira aminti că eliminarea a Mecan’ismului di Cooperare şi Verificari, aplicat ali Românie di 10 an’i, tani di ireversibilitatea a progreselor realizate tru alumta contra ali corupţie.

 

 

Una dezbatere pe tema ali democraţie şi justiţie tru România s-tanu gioi, la Parlamentul European, aesta agiumsi s-hiba pan tru soni una alaxeari di replit anamisa di europarlamentarl’i roman’i dit partidi diferite. Frans Timmermans feati timbihi cu aesta furn’ia că România poati tra s-cheara fondurli europene şi feati apel la Guvernul ali Românie s-reconsidera ordonanţele di urgenţă. Premierlu Sorin Grindianu apăndasi a Bruxelles-ului prit una carti tru cari napoi aduti aminti că alumta contra ali corupţie arămani una prioritate a Guvernului di Bucureşti. Tru bitisita a unal’ei andamusi cu liderl’i PSD dit teritoriu – andamusi tru arada curi la fu reconfirmată andruparea tra apofasili adoptate, premierlu Sorin Grindianu şi liderlu social-democrat Liviu Dragnea ţanura una conferinţă di presă tru cari cilastasira tra s-li surpa stepsurli ti la si featira. Cu tuti proteastili, crititli şi timnihili fapti, executivlu di Bucureşti armâne inflexibil.

 

 

Autor: Corina Cristea

Armanipsearea: Tascu Lala


www.rri.ro
Publicat: 2017-02-04 17:47:00
Vizualizari: 165
TiparesteTipareste