Oferte la Panairulu di turismu a Româniil’ei, ediţia di primăveară

Dedicăm aestă ediţie a ţilui ma marile evenimentu din România dedicat a industril’ei a turismului. Agiumtu la a 37-a ediţie, Panairulu di turism a Româniilei arămâne loculu ideal di prezentare ahât a ţilor mai interesantile oferte şi atracţii turistiţe di

Dedicăm aestă ediţie a ţilui ma marile evenimentu din România dedicat a industril’ei a turismului. Agiumtu la a 37-a ediţie, Panairulu di turism a Româniilei arămâne loculu ideal di prezentare ahât a ţilor mai interesantile oferte şi atracţii turistiţe din România şi di-tru xinătate, cât şi a accesoriilor şi gadget-urilor necesare tru iţe vacanţă.

Nâ dânâsim ma ninte tru sud-vestul a Româniilei. Diana Nodiţ, preşedinta Asociaţilei Pro-Mehedinţi, ună organizaţie non-guvernamentală, treaţe în revistă ndauă di atracţiile a zonâlei.

 „Iu ţi s-hibă, tru iţe parte a judeţului Mehedinţi, atracţiile turistiţe sunt exraordinare. Zurâm di zona a Clisurâl’ei a li Dunăre, din partea di S-V a judeţului, Cazanele Dunării, celebra statuie a lu Decebal, dintr-ună stâncă, ţea ma analta din România, extraordinar di muşată. Locaţii di cazare extraordinar di muşate. Zburâm di sudulu a judeţului, cu arii naturale extrem di muşate, iu pot să si aaflă  pelican’i. Easte ună zonă extraordinară. Aţel’i care nu agiungu în Delta Dunării lipseaşte să v’ină în sudulu a judeţului Mehedinţi. Ma easte şi zona di nord, ună zonă carstică, extraordinar di muşată: peşteri, puntea naturală di la Ponoarele – singura punte naturală circulabilă din lume. Easte ună zonă extraordinar di pitorească, sunt multe tradiţii şi zânăţ.”

Următorulu pi lista noastră easte unulu di aţeale mai ghine conservatile monumente din ţară. Cetatea Făgăraşului easte recomandată di publicaţii xeane ca hiinda a daua ţea mai muşată ţitate din lume. Horia Pirău, muzeograf în cadrul a Muzeului a Ţării Făgăraşului Valer Literat.

 „Cetatea Făgăraşului easte una di puţânile ţităţ din România care nu fură niţiunăoară cucerite. Fu asediată di 26 di ori ama niţiunâoară nu şi-are dişcl’iă porţile. Feaţe ună singură excepţie. Îşi dişcl’ise di bunăvreare porţâle dinintea  voievodului român Mihai Viteazu, tru 1600, când aesuta,  după ună înfrândzire la Mirăslău, si retrapse în ţitatea noastră cu ună parte di trupile care  mai arămasiră şi cu soţia a luştui, doamna Stanca. Am dor multu di multu ca turiştil’i din România şi di-tru xinătate să nâ viziteadză, di aform’ia că pot să veadă ună ţitate multu muşată. Arhitectura easte di tip renaschentistu italian. Planimetria ţitatil’ei a noastră easte puţân mai diferită di alante din Transilvania. Ţeale mai multe sunt construite în stil Vauban, în formă di steauă. A noastră are forma unui patrulater niregulat.”

Bistriţa Năsăud si aaflă trâ prima oară la Panairulu di Turismu a Româniilei. Standul, multu muşat amenajat, atradze cama multu pri-tru reprezentarea leghendâlei a contelui Dracula. Claudia Andron, preşedintile a Asociaţilei di promovare a turimsului Turist în Bistriţa Năsăud.

 „Turiştil’i arhiusiră să nâ caftă şi, tamam tra să nă cunoască mai ghine,  vinim anulu aestu la Panairulu di turismu a Româniilei, tra să lâ propunim ună destinaţie turistică şi să ne acâţăm suţată. Mesajulu a nostru easte „Descoperă Bistriţa Năsăud”. Ma că oamen’il’i m’ergu în Maramureş şi caftă tradiţiile, iar în Bucovina m’ergu trâ mănăstiri, la noi li au pi toate. Avem şi turismu ecologhic, şi rural, şi ecumenic, şi cultural, şi istoric. Avem şi un paramith adevărat a contelui Dracula. În romanulu a lu Bram Stoker acţiunea are loc în Bistriţa Năsăud, tru Pasulu Tihuţa. La ediţia di aestu an a Panairului di Turismu  vinim cu paşapoarte, pi care li înmânăm, li dăm întru mână a  ţilor care trec poarta a Transilvanil’ei. Bistriţa Năsăud faţe ligătura dintră Moldova şi Transilvania şi dintră Maramureş şi Transilvania. Ţel’i care trec poarta înspre noi l’ia  un paşaportu cu avertismente şi recomandări trâ călătoria în ţinutul a contelui Dracula.

În vestul a Româniilei există un judeţ cu ună ofertă completă atumţea cându v’ine zborulu dispre turismu: peisaje muşate, istorie, munţâ, vestighii istoriţe şi staţiuni montane. Radu Barb, directorulu a Aghenţiil’ei di dezvoltare economico-socială Hunedoara.

 „Avem oferte di la Castelul Corvinilor, Cetatea Devei, staţiunea balneoclimaterică Geoagiu şi multe alte puncte importante di atracţie din judeţ. Tutunâoară, avem şi ună ofertă di la producătoril’i di produse tardiţionale şi ecologhiţe a judeţului Hunedoara. În zona Haţeg avem multe pensiun’i, ună ofertă variată. Avem şi pi Valea Mureşului, Brad, numiroase pensiun’i care bagă la dispoziţia ţilor ţi vor aestu lucru ună ofertă bogată. Să nu agărşim ama mănăstirea Prislop. Avem mănăstirea di la Crişan, numiroase mănăstiri la Băiţa. Di neratat sunt şi bâseriţâle di cheatră din Ţara Haţegului. Oferta easte multu diversă trâ aţel’i care au dor să treacă sărbătorile di Paşte la noi în judeţ.”

Arămânem în vestul a Româniilei. Diana Antonescu, reprezentant marketing a unei companie din staţiunea Băile Felix, nâ prezintă ndauă di aţeale mai atractivile oferte.  „Vinim  cu ună mulţâme di oferte interesante. Avem pachete di discurmare, pachete di tratamentu balnear, sigura, di aform’ia că him ună staţiune balneară. Vinim şi cu ofertile speciale: pachetile di Paşte, pachetile di Arâsal’e şi pachetile di 1 mai. În cadrul a ofertilor speciale di Paşte, un pachet di treie nopţâ, di persoană, care include cazare în cameră dublă, cu m’ic dejun, terapie SPA, prândzul pascal şi accesulu la piscină tru hotelurile di patru şi di treie steale, arhiuseaşte di la 329 di lei di persoană, la un hotel di dauă stele. Agiundze la 558 di lei di persoană la un hotel di patru steale. Un pachet foarte interesantu easte Felix SPA – Relaxare la Băile Felix. Easte un pachet di minim ţinţe dzâle, care include cazare cu m’ic dejun, consultaţie medicală faptă di mediculu balneolog a hotelului, dauă proceduri în dzuuă di persoană, acces gratuit la piscinile a hotelului şi la saună, trâ hotelurile di treie şi patru steale. Pâhadzâl’i trâ un pachet di ţinţe dzâle acaţâ di la 480 di lei, la un hotel di dauă steale şi agiungu la 930 di lei trâ un hotel di patru steale. Aţiste tarife sunt valabile în perioada 1.04 – 15.07.2017”

Dispre aţiste destinaţii, ama şi dispre multe alte obiective turistiţe va zburâm şi tru ediţiile v’initoare a ediţil’ei a noastră. Până atumţea, nu agârşiţ că ninca mai puteţ beneficiaţ di reduţiri substanţiale trâ sejururile programate tru sezonulu estival.  (Şt.B)

Autor: Daniel Onea

Armânipsire: Hristu Steriu


www.rri.ro
Publicat: 2017-02-24 22:15:00
Vizualizari: 152
TiparesteTipareste