Buziaş, staţiunea inimii

buziaş, staţiunea inimii Ne îndreptăm azi spre vestul României şi ajungem în judeţul Timiş. Buziaşul este singura staţiune de interes naţional din vestul ţării, care are ca profil terapeutic bolile cardiovasculare, folosind în procedurile de tratament factorii naturali de cură.

Ne îndreptăm azi spre vestul României şi ajungem în judeţul Timiş. Buziaşul este singura staţiune de interes naţional din vestul ţării, care are ca profil terapeutic bolile cardiovasculare, folosind în procedurile de tratament factorii naturali de cură. În primul rând, apa minerală carbogazoasă folosită în cură externă sub formă de băi cu apă minerală încalzită şi în cură internă de la buvetele din parc. Apoi, foarte apreciate sunt şi mofetele, emanaţii de dioxid de carbon, benefice pentru circulaţia periferică. Nu în ultimul rând, aeroionozarea. În acest caz vorbim despre o concentraţie a aerului similară unei altitudini de 1000 m, deşi staţiunea este situată la o altitudine de 128 m, bioclimatul fiind propice pentru tratament şi odihnă.


Sorin Munteanu, primarul oraşului Buziaş, ne prezintă câteva dintre atuurile destinaţiei noastre de azi. "Mă refer la apele minerale carbogazoase, la factorii naturali de cură, descoperiţi cu sute de ani în urmă. Pe lângă această cură miraculoasă pentru sănătate, pe care o oferă Buziaşul, venim cu câteva noutăţi. Aş menţiona în primul rând drumul vinului. Dealurile Silagiului, care aparţin oraşului Buziaş, au fost bine cunoscute până în 1989. Din păcate, ele au intrat într-un con de umbră, dar au început să reintre în centrul atenţiei de prin 2012. Astfel, putem vorbi despre un drum al vinului, pe care, ca edil al oraşului, aş vrea să-l legăm de programele de profil din sudul ţării şi până în Serbia. Mai putem spune că, pe lângă partea de tratament, de relaxare, avem oferte şi în zona de agrement şi a sporturilor extreme. Există la Buziaş o şcoală unică în partea de vest a ţării: şcoală de paraşutism şi pilot de aviaţie pentru avioane utilitare, avioane mici şi, de ce nu, plimbări de agrement."


Tradiţia viticolă pe Dealul Silagiului, care are o altitudine maximă de 324 de metri, este veche. Diverse însemnări consemnează activităţi viticole încă de la începutul mileniului trecut. Sunt 14.000 de hectare de teren agricol, acoperite în proporţie de nouă la sută de vii. De aici provin vinurile de masa superioare, roşii şi albe, recunoscute pe plan internaţional. Având în vedere potenţialul celor două forme de turism, viticol şi balnear, infrastuctura de cazare a staţiunii Buziaş a cunoscut o dezvoltare fără precedent, spune Sorin Munteanu, primarul oraşului Buziaş.  "Din 2006 până în 2013, zona hotelieră a înregistrat o creştere de la două la trei şi chiar patru stele. Au fost investiţi peste şase milioane de euro în infrastructură, pentru modernizarea hotelurilor. Potenţialul este mare şi prin poziţionarea geografică pe care o are Buziaşul, la 30 de km de Timişoara, la 35 de km de aeroport. Turismul sprijinit prin Casa Naţională de Pensii a funcţionat întotdeauna la noi. Suntem vizitaţi de oameni din toate zonele României. În ceea ce priveşte turiştii din străinătate, avem colaborări cu Israelul, o sursă veche de turişti pentru România şi, în special, pentru Buziaş. De asemenea, avem parteneriate cu staţiuni similare, Mako şi Oroshaza, apropiate, din Ungaria. În anul 2013, am avut şi un proiect de partaneriat de promovare în vestul şi sud-estul Europei şi vestul României."


Muzeul Balnear Buziaş, primul de acest fel din România, este deschis spre vizitare doar sâmbata şi duminica, între orele 14-17. Acesta prezintă istoricul staţiunii şi scoate în evidenţă efectul terapeutic al apelor minerale din Buziaş asupra  afecţiunilor cardiovasculare, circulatorii şi asupra hipertensiunii arteriale. Iar un alt obiectiv turistic inedit este colonada, locul de promenadă preferat al împărătesei Sissi. Aceasta va fi refăcută respectând planurile iniţiale. Obiectivul a fost construit în anul 1875, la cererea împăratului Franz Josef.  "Acele alei unice în Europa, colonade, cum sunt numite, în lungime de 533 de metri, acoperite de lemn, în stil neogotic, sunt refăcute astfel încât, la sfârşitul lunii iunie să reintre în circuitul turistic. Avem, de asemenea, un proiect depus la sfârşitul lunii noiembrie, special conceput pentru finanţarea staţiunilor balneoclimaterice din România. Este un proiect de reabilitare a parcului. Sunt 34 de hectare de parc şi pădure care, împreună cu colonada şi cu edificiile ridicate acolo, au apărut în timpul imperiului austro-ungar. Aici veneau împăratul Franz Josepf în campaniile militare, dar şi prinţesa Sissi. Vrem să reînviem tradiţia, dar în strânsă legătură cu Banatul istoric. Iar când facem referire la Banatul istoric, includem şi regiunile din Serbia şi Ungaria. Cazinoul intră în proiectul de reabilitare. Va fi transformat într-o sală de evenimente şi spectacole. El se pretează în special la concerte filarmonice."


Lucia Pârvu, directoare a unei societăţi comerciale, este expert degustător şi reprezintă o asociaţie formată din patru producători de vin. Spune că Buziaşul este o zonă care, timp de 30 de ani, a fost uitată. Totuşi, de prin 2008, se simte o revigorare. Un pas către revigorare s-a făcut şi prin înfiinţarea acestei asociaţii a   producătorilor de vin.  "Încearcă să facă o legătură între iubitorii de turism, de vin, de gastronomie, de tradiţii. În fiecare regiune viticolă a ţării avem produse specifice. E foarte frumos că s-au grupat în această asociaţie, fiindcă se vrea o promovare de ansamblu, o imagine de care zona a fost privată mulţi ani. În momentul acesta, calitatea vinurilor este cea cu care am ieşit peste hotare, înscrisă la concursuri naţionale şi internaţionale. Vinurile au fost medialiate, iar asta spune tot. Avem crame pregătite de vizita turiştilor. Noi nu vrem să îi spunem turism viticol, ci un turism al frumosului, al naturii, al produselor din natură, al vinului. Este magnific să ajungi acasă la producător. Este cu totul altceva decât să îl întâlneşti într-un salon. Fiecare are o poveste cu care atrage. Mi-aş dori foarte mult să avem şi noi ofertele acestor concedii enoturistice pe care le fac străinii. Ei îşi petrec un concediu din cramă în cramă. Călătoresc, degustă, mănâncă, se distrează, ceea ce e foarte frumos."


Lucia Pârvu spune că nu este uşor de combinat, în cadrul aceluiaşi sejur, turismul balnear cu cel viticol, întrucât pentru primul sunt necesare cel puţin 18 şedinte de terapie, iar pentru cel din urmă sunt prea multe crame de vizitat şi experienţe de trăit. Aşadar, în ceea ce priveşte Buziaşul, alegerea vă aparţine: sănătatea inimii prin ape curative sau prin vinuri de poveste. 



www.rri.ro
Publicat: 2017-03-16 10:26:00
Vizualizari: 1728
TiparesteTipareste