Creşterea ovinelor în România

creşterea ovinelor în românia Sărbătorile pascale se apropie, iar ciobanii sunt pregătiţi cu tot felul de bunătăţi. Şi cum mielul nu trebuie să lipseacă din meniu, oferta este destul de bogată şi în acest an.

Sărbătorile pascale se apropie, iar ciobanii sunt pregătiţi cu  tot felul de bunătăţi. Şi cum mielul nu trebuie să lipseacă  din meniu, oferta este destul de bogată şi în acest an. Pe lângă mieii tradiţionali din rase  româneşti, crescute la fel ca acum sute de ani, piaţa oferă şi miei ecologici.


România este al treilea crescător de ovine (cu 9,5 milioane ovine) din Uniunea Europeană, după  Marea Britanie şi Spania, potrivit datelor Eurostat. Oficialii de la Bucureşti consideră că aproximativ 4,5 milioane de ovine pot fi exportate anual, asta ţinând cont şi de faptul că românii nu consumă în mod obişnuit carnea de oaie şi de miel. Tradiţional, o singură zi, pe Paşte, pe masa românilor se regăseşte carnea de miel.


Oierii din Asociaţia EcoMioriţa din  comuna Vurpar, judeţul Sibiu, s-au specializat de câţiva ani buni în creşterea ovinelor în sistem ecologic, pentru a putea vinde miei şi lapte unor fabrici din zonă care fac produse naturale. Pe lîngă acest lucru, în fiecare an în jur de 8000 de miei sunt vânduţi la export, în Spania şi Italia. Florin Dragomir, preşedintele Asociaţiei EcoMioriţa,  ne explică cum sunt crescuţi mieii ecologici: "Am vrut să facem produse sănătoase, ecologice, să ştie omul ce mânâncă. In această asociaţie avem un grup de producători, 40 de oieri cu un efectiv de 14 000 de ovine, toate sunt atestate ecologic, atât animalele,cât şi păşunile. Furajarea animalelor se face pe suprafeţe atestate ecologic unde nu s-au mai folosit de zeci de ani îngrăşăminte chimice sau pesticide. Ingrăşarea păşunilor şi menţinerea lor se face prin mutarea strungii  din loc de loc, o dată de trei zile, ca să nu se adune prea mult azot în sol. Pentru animale cultivăm porumb, grâu, lucernă pe suprafeţe ecologice. Se îngraşă locul cu gunoi de grajd, cosirea  se face manual sau mecanic, iar fânul care rezultă este ecologic, natural. Animalul mânâncă sănătos. De asemenea, respectăm un anumit număr de oi la hectar, nu avem voie să ţinem mai mult de 13 oi pe hectar."


Cantitatea de produsele obţinute în sistem ecologic este mult mai redusă, pentru că nu se folosesc chimicale care să sporească producţiile. De la o singură oaie se obţine  70 de litri de lapte pe an, cantitatea totală în 2016 fiind de 500 de mii de litri de lapte. Florin Dragomir, preşedintele Asociaţiei EcoMioriţa, speră să-şi deschidă o fabrică de lapte pentru a procesa tot laptele ecologic. Din păcare, cei mai mul'I dintre români nu sunt atraşi de produsele ecologice şi nici preţul nu este pe măsură. Pentru obţinerea mieilor ecologici costurile sunt mult mai mari decât pentru cei obişnuiţi, mai spune Florin Dragomir: "La noi, în România, oamenii nu ştiu să facă diferenţa între un produs ecologic şi unul obişnuit. Dacă un pic preţul este mai mare, nu se cumpără. N-am avut niciodată cerere pentru miei ecologici,  să vină cineva să-i  pe toţi, să ne dea un preţ mai bun pentru că sunt atestaţi ecologic. Am mai vândut ocazional la unele persoane care ştiu cum îi creştem din jurul Sibiului. De exemplu, a fost un italian la noi şi a zis că o să cumpere toţi mieii, lor le vindem de câţiva ani  majoritatea mieilor. Ei ştiu că avem marfa bună, dar nu cere să fie miei ecologici,  pentru că tot preţul ăla ne dă."


Daniela Demian este din judetul Bihor şi se ocupă  de mulţi ani, alături de sot,  de creşterea oilor. Afacerea a mers bine, dar, de câţiva ani, au apărut probleme ca la majoritatea fermelor de ovine  din România: "Noi am investit de la început şi în teren, adică am cumpărat păşuni şi teren agricol, în momentul în care  nimeni nu cumpăra, ca să ne formăm o bază furajeră.  Acum avem o fermă mai mare într-un fost CAP şi am avut în jur de 1500 de oi, dar în ultimii doi ani am ajuns la 600 de oi şi avem de gând să renunţăm la creşterea oilor. De 3-4 ani încoace aducem bani de acasă pentru a face faţă cheltuielilor de la fermă. Micii fermieri deja şi ei simt că nu mai pot trăi din oierit din mai multe puncte de vedre. Prima  problemă a fost la introducerea embargoului la produsele alimentare către fostele ţări sovietice. De acolo a început totul. A intrat în ţară o grămadă de produse foarte ieftine, iar consumatorul îşi cumpără ceea ce este foarte ieftin. Ne-au scăzut foarte tare vânzările. Cererea de miel, incusiv pe piaţa românească este foarte mică şi  nu este încurajatoare. In primul rînd datorită legislaţiei. Oamenii nu au unde să taie mielul. Apoi nici legislaţia privind vânzarea brânzeturilor în piaţă nu este cum trebuie.. Adică tot ceea ce se vinde în piaţa este ilegal, din punct de vedere al legislaţiei sanitar-veterinare. Cei care vând trebuie să aibă tot felul de  autorizaţii.. deci e foarte complicată situaţia. Nu-i rentabil pentru un fermier să facă aşa ceva, sunt foarte mari costurile. Apoi, preţul oilor a ajuns foarte mic. Altădată, la această oră, se vindeau oile ca să fie mulse, se cumpărau dintr-o parte în altă, undeva la 4-5 milioane de lei oaia. Acum nu vinzi o oaie nici măcar cu un milion de lei. Fără o legislaţie care se protejeze piaţa românească şi producătorul român, nu reuseşti. Nu ai cum. Toate fabricile noastre de lactate au fost cumpărate de multinaţionale, numai ele ştiu ce vând acolo. Ne bucurăm că încă mai există acest Olimpus,  compania grecească de la Braşov, care cumpără laptele de oaie şi de capră din România şi fac produse tradiţionale."


Daniela Demian a exportat în Belgia miei îngrăşaţi din rasa Turcană, pentru că este o rasă rustică şi a obtinut şi un preţ  mai bun. În prezent,  exportă în zona Balcanilor (Bosnia, Croaţia, Grecia) şi în ţările arabe. De asemenea, este aşteptată reluarea exportului către Israel.


Pentru acest an, preţurile la miel pe piaţa românească sunt între 8-10 lei (circa 2 euro), în viu, iar pentru mielul sacrificat preţul va fi în jur de 18 lei (circa 4 euro).


Pentru a se alinia cu cerintele pieţii,  în diferite zone  ale  României, crescătorii de ovine vin pe piaţă cu o noutate: miei obţinuţi din încrucişarea raselor autohtone cu  rase străine din Franţa sau Germania. Astfel  s-au obţinut miei cu o greutate  dublă faţă de Merinosul autohton. In plus, carnea are un gust aparte, nu are grăsime şi este mult mai fragedă, cu un conţinut scăzut de colesterol. 


www.rri.ro
Publicat: 2017-04-04 11:20:00
Vizualizari: 1512
TiparesteTipareste