Acasă la Brâncuşi

acasă la brâncuşi Destinaţia noastră, loculu a nostru di agiundzire, di ază easte tru sud-vestul a Româniilei, la poalile a munţâlor Carpaţi, pi malurile a râului Jiu. Agiundzim în zona tru care, la 19 şcurtu 1876, si năştea artistul ţi revoluţionă sculptura, Constantin Br

Destinaţia noastră, loculu a nostru di agiundzire, di ază easte tru sud-vestul a Româniilei, la poalile a munţâlor Carpaţi, pi malurile a râului Jiu. Agiundzim în zona tru care, la 19 şcurtu 1876, si năştea artistul ţi revoluţionă sculptura, Constantin Brâncuşi. Conform a ultimului recensământu în comuna Peştişani, di care ţâne hoara natală a marilui sculptor, avea puţân piste 3.700 di locuitori. Noulu primar a liştei comună, Cosmin Pigui, spune că şi-arhiusi mandatulu pri-tru derularea mai multor proiecte culturale referitoare la Brâncuşi şi trâ omagiarea lui. Aestea, spune ofiţialul,  prinde să hibă ghine combinate cu investiţiile şi cu promovarea turistică a zonâlei.  “Ma lu avem pi Brâncuşi avem ună bogăţâl’e multu mare şi, ma si ţânim contu că nu si feaţe hiciţiva în comuna Peştişani tru aestu sensu, zurâm prota oară di realizarea unei infrastructură serioasă. Avem agiutorulu a li conduţire a judeţului, a parlamentarilor din Gorj. Arhiusinda di anulu aestua, cred că va reuşim să realizăm parcul din Hobiţa. Arhiusinda tot di anulu aestua si asfalteadză traseulu cătră casa memorială Constantin Brâncuşi. Mai avem în proiectu bâgarea în valoare a şcoalâl’ei trun care  înviţă Brâncuşi, a hoarâlei în care si născu Maria Diaconescu, mama lu Constantin Brâncuşi, ama şi a întreagâlei zonă din varliga, legăturile cu alante comune şi, legătura multu importantă, loculu în care si are născută sculptorulu şi are lăsată a omenirilei şi mai multu a Româniilei ţeale mai importantile opere: Ansamblul monumental Calea Eroilor, di la Târgu Jiu. Pi nângă aesta, aflăm  susţânire şi sper că  va nâ si da finanţare trâ Peştera Cioarei, di-tru comuna Peştişani.”

Peştera Cioarei, a Gail’ei, din hoara Boroşteni, comuna Peştişani are ună importanţă majoră. Aoaţe si aflăă ună di aţeale mai vecl’i aşezări umane di-tru Europa. Arhiusindalui di-tru 1955, tru peştereauă, tru spileie,  si feaţiră chiro di dzăţ di an’i săpături arheloghiţe. Cosmin Pigui, primarulu a comunâlei Peştişani dzâţe:

 “Aoa si-au descoperită ţeale mai vecl’i oseminte omineşti din Europa,  vecl’i di 120.000 de ani. Si-au aflată bijuteri, giuvaricadz, care au circa 50.000 di an’i. Omulu di-tru Neanderthal avea bijuteri, podoabe, iar aestea si aflară în Peştişani. Avem di lucru şi putem să creăm ţiva ahoriea trâ infrastructura turistică, trâ dezvoltare zona tru aţist sensu, şi să-l bâgăm în valoare şi pe Brâncuşi. În v’initorulu apropiat, vrem să dezvoltăm barim un loc di campare trâ rulote. Câftăm agiutor di la Consiliul Judeţean tru aţist sensu. Vrem să punctăm pi harta Româniilei comuna Peştişani, hoara Hobiţa, cu scupolu ca iţe turist care va să v’ină la noi, să ştibă că poate să află toate condiţiile tra să si duchească ghine şi să  poată să viziteadză şi locurile di n-varliga. Si-au accesată fonduri trâ pensiuni agroturistiţe. Tora avem cca 40 di camere di cazare, ama tru doi, trei an’i va depăşim 100 di camere.”

La Hobiţa, va u aflaţ pi Doina Pană, muzeograf. Aţeasta preziintă totâna a turiştilor bana lu Constantin Brâncuşi şi lâ spune lucre inedite din v’iaţa, di-tru bana sculptorului. Doina Pană dzâse:

“În clasa a treia şi scrise numa cu ună custură pi bancă. Fu pidepsit di înviţător şi încl’is într-un cucuşcarnic, iu eara faptu arestul. Si supără, nu mata vru să m’eargă la aţea şcoală, iar mama lui fu ananghe să-l ducă într-ună altă hoară. La vârsta di nauă an’i, arămase oarfăn di tată. La arhiusită, si angajă spilător di vase  într-un restaurantu mai m’ic, dinâpoioa garâl’ei, la cale di her. După doi ani, află un restaurantu mai mare, aproapea di chentrul a Craiovâlei şi si angajă aclo ca ospătar. Într-ună seară, pi la 17 an’i,  feaţe un pariu, si acâţă stihimă cu patronul şi cu clienţâl’i că poate să sculpteadză ună vioară, ună aviolie. Lo ună lădiţă în care eara marmeladă, hearse lemnul, pelechesi  vioara, iar patronulu  aduse un lăutar care să veadă şi să cântă cu instrumentul. Aestua  cântăă la vioară şi  dzâse că eara mai bună dicât a lui.”

 

În Târgu Jiu turiştil’i pot sa viziteadză renumitulu ansamblu monumental "Calea Eroilor". Traseulu arhiuseaşte, înţeape cu "Poarta Bâşearil’ei". Easte un spaţiu prin care si spune că si faţe treaţirea spre ună altă lume. Pi sturil’i a portâlei si remaarcă motivulu a bâşearilei, care poate să hibă perceput şi ca un ocl’iu. Easte ună di aţeale mai importantile opere a lu Brâncuşi. Continuânda traseulu, si agiundze pe Aleea Scaunelor (a scamnilor). Aestea marcheadză practic caleaq spre Masa Tăţearilei, ună masă ţărănească, di horiaţ. Si pare, cu tutea aestea, că Brâncuşi u vidzu şi ca hiinda ţea  dinăintea confruntarilei, di la care fug şi si duc  la alumtă v’initoril’i combatanţâ şi v’initoril’i eroi. Sunt lucrări în cheatră şi foarte di multe ori vizitate. Nu tru arada di ma nâpoi, va puteţ să videţ  Coloana Infinitului, un cu di aver testamentu spiritual a marilui artistu. Easte un monument dedicat a eroilor, aşi cum easte şi întregulu ansamblu, spune Oana Paloş, purtător di zbor a Consiliului Judeţean Gorj.  Ea dzâse:

 “Aoaţe avem ună destinaţie turistică foarte importantă. Municipiul Târgu Jiu easte evidenţiat di ansamblul  monumental Calea Eroilor, pri-tru operile a marilui sculptor Constantin Brâncuşi, renumit în toată lumea. Si lucreadză un conceptu city break din punctu di videre turistic ahât la Târgu Jiu cât şi la nivelulu a judeţului Gorj. Aşi,  pot să si atingă foarte multe obiective turistiţe, mai multu în zona di entertainment, di aform’ia că aghenda culturală a judeţului Gorj easte multu ghine concepută. Sunt diverse manifestări culturale pri-tru care si faţe promovarea turistică. Tru iţe mes a anului, pi nângă faptul că turiştil’i pot să viziteadză muşuteţâle a locurilor gorjane, pot să si buucură di gastronomia locală şi pot să treacă momente multu plăcute pri-tru intermediul a acţiunilor care si desfăşoară an di an. Di exemplu, meşil’i di veară suntu mplini di folclor. Pot să menţionedz Festivalul Internaţional di Folclor care si desfăşoară tru mesulu agustu cathe an. V’in foarte mulţâ invitaţ di-tru xinătate. Easte un evenimentu organizat într-ună perioadă di ndauă dzâle tru care strădzâle a câsâbălui sunt ocupate di parada a stran’ilor, a costumilor populare din multe ţări. Tru meşil’i augustu  şi agh’izmăciune si evidenţiadză detaşat programulu cultural “V’ino acasă la Brâncuşi”, un program care  crescu di la ediţie la ediţie atingândalui şi zona internaţională şi avândalui mult succes.”

Hibă că va preferaţ pensiunile agroturistiţe municipiul Târgu Jiu sau din afoara lui, nu lipseaşte să rataţ ună vizită niţe  la recunoscutile mănăstiri gorjane, dispre care va să zburâm într-ună ediţie v’initoare. (St.B)

Autor: Daniel Onea/Ştefan Baciu 

Armânipsire: Hristu Steriu


www.rri.ro
Publicat: 2017-04-19 20:43:00
Vizualizari: 112
TiparesteTipareste