Protili evenimenti a stamanal'ei ti tricu

protili evenimenti a stamanal'ei ti tricu Criza a vaccinurilor dit România pi calea di andridzeari; România sancţionată di CEDO tra condiţiile slabi dit hapsan’i; Condamnarea tra doi ani di hapsani cu suspendare a liderlui social-democrat Liviu Dragnea armâni tru practico...

Criza a vaccinurilor dit România pi calea di andridzeari

România va u habariseasca Comisia Europeană că va-lu ambudyiuseasca exportul di vaccinuri, pi havaia a epidemiil’ei di rujeolă, cari zn’iipseasti aproapea 5000 di insi, dimanda, gioi, ministrul a Sănătatil’ei, Florian Bodog. El spusi că autorităţile au naeti s-caftă ambudyiusearea a exporturilor şi tra alti yitrii, ntra care ateali pruvidzute tru programele naţionale di sănătate, medicamentele ananghisiti tru programele di oncologie si ateali tra cilimean’il’I landzidz di leucemie. Bodog nica declara că ari volea ca pacienţii români s-nu hiba defavorizaţ comparativ cu atel’i dit alte vasilii tru cari aesti medicamente au pahadz ma mari. Premierlu Sorin Grindeanu declara că lu andrupasti ministrul a sănătatil’ei tra s-ndreaga problema di ixichi a vaccinurilor. El spusi că România va s-aiba un plan multianual di achiziţii şi una structură di management integrat, ase câ imunizarea s-agiunga una prioritate naţională.

 

 

România sancţionată di CEDO tra condiţiile slabi dit hapsan’i

Condiţiile precare de detenţie din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală, care necesită adoptarea de măsuri generale de către autorităţi - a constatat Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. CEDO a acordat şase luni Bucureştiului pentru a găsi soluţii la supraglomerarea penitenciarelor. Prin decizia-pilot adoptată marţi, Curtea a amendat România cu circa 17.850 de euro şi a decis să suspende judecarea altor plângeri similare până când autorităţile vor prezenta măsurile ce trebuie adoptate pentru a rezolva situtaţia. Potrivit statisticilor oficiale, în prezent, există un deficit de peste 11 mii de locuri şi un grad de ocupare de peste 200% în opt dintre cele 44 de închisori româneşti. Printre posibilele soluţii luate în calcul se află construcţia de noi închisori sau extinderea spaţiilor de detenţie deja existente, graţierea deţinuţilor cu pedepse mici şi reducerea perioadelor de executare a pedepselor în anumite condiţii ori plasarea unor condamnaţi în arest la domiciliu. Graţierea sau arestul la domiciliu nu rezolvă situaţia supraaglomerării închisorilor decât pe termen scurt - avertizează directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, care susţine construirea de noi locuri de detenţie. Experţii spun că, oricât de costisitoare pot părea măsurile ce trebuie adoptate, acestea vor fi o investiţie profitabilă. Fiindcă, doar în ultimii ani, statul român a plătit peste două milioane de euro despăgubiri deţinuţilor care au câştigat la CEDO procesele intentate pentru condiţiile din închisori.

 

 

 

Condamnarea la doi ani de închisoare cu suspendare a liderului social-democrat Liviu Dragnea rămâne în vigoare.

 Preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor de la Bucureşti, Liviu Dragnea,, a anunţat,joi,că va ataca la CEDO şi la Curtea Europeană de Justiţie decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă i-a respins, luni, solicitarea  de anulare a condamnării la doi ani de închisoare cu suspendare, primită de în dosarul numit “Referendumul”. Sentinta este definitivă. Avocaţii lui Dragnea au solicitat în instanţa anularea deciziei din dosar pe motiv că două judecătoare din complet s-au pensionat înainte de redactarea motivării, iar în locul lor a semnat altcineva. De asemenea, ei au reclamat că a fost depăşit termenul legal de 30 de zile pentru redactarea motivării în dosar. Preşedintele PSD a fost condamnat, în aprilie 2016, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului, din 2012, pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României. Dragnea a fost acuzat că, înainte şi în timpul derulării referendumului, a pus la punct un sistem menit să deturneze rezultatul votului, pentru a se întruni cvorumul necesar demiterii. Până la urmă, cvorumul n-a fost atins, referendumul a fost invalidat iar Traian Băsescu a rămas preşedinte.

 

 

 

România , alături de alte trei state UE, a înregistrat un deficit bugetar egal sau mai mare de 3% din PIB în 2016

România a avut un deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut pe anul 2016, a anunţat Biroul european de statistică Eurostat, în condiţiile în care Bucureştiul s-a angajat să nu depăşeasă acest plafon peste care Comisia Europeană poate declanşa procedura de deficit excesiv. România a avut un PIB de circa 170 miliarde de euro, iar deficitul a fost de peste 5 miliarde de euro. Trei state UE au mai avut deficit bugetar de 3% sau mai mare din PIB: Marea Britanie, Franţa şi Spania. În schimb, mai anunţă Eurostat, la finalul anului trecut România s-a situat în rândul ţărilor membre ale Uniunii cu cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale raportat la PIB, 37,6%, mult sub plafonul de 60% prevăzut prin Tratatul de la Maastricht, unul din criteriile pentru aderarea la zona euro. În prognoza sa economică de iarnă, CE avertiza că România ar putea înregistra în 2017 cea mai mare creştere a deficitului bugetar din Uniune, în ciuda faptului că a avut cea mai mare creştere economică din Europa anul trecut. Comisia estima că deficitul bugetar al României ar urma să crească la 3,6% din PIB anul acesta, peste ţinta Guvernului, de 2,98%. Comisia a mai prognozat că România va avea o creştere economică de 4,4% în 2017, sub predicţia pe care Executivul şi-a fundamentat bugetul de stat, de 5,2 procente.

 

 

 

România este în consens cu poziţia europeană în privinţa negocierilor privind ieşirea Marii Britanii din UE 

Ministrul român delegat pentru afaceri europene, Ana Birchall, a participat, joi, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale în format UE 27, prima fără Marea Britanie. Potrivit acesteia, prioritară în negocierile cu Regatul Unit va fi asigurarea unui acord echilibrat, în care toate cele patru libertăţi ale pieţei unice, inclusiv libera circulaţie a persoanelor, să fie reflectate în mod obiectiv şi echitabil. Reuniunea de la Luxemburg a fost organizată ca urmare a notificării de către Marea Britanie a intenţiei sale de a se retrage din forul comunitar.

 

 

 

Autor: Andrea Bojoi

Armanipsearea: Tascu Lala

 

 

 

 

 

 

                      


www.rri.ro
Publicat: 2017-04-30 19:17:00
Vizualizari: 572
TiparesteTipareste