Priorităţi pentru românii din afara graniţelor ţării

priorităţi pentru românii din afara graniţelor ţării După 1989, relaţiile cu românii de pretutindeni au devenit o preocupare constantă a autorităţilor de la Bucureşti.

După 1989, relaţiile cu românii de pretutindeni au devenit o preocupare constantă a autorităţilor de la Bucureşti, atât în contextul aprofundării relaţiilor bilaterale cu statele pe teritoriul cărora există comunităţi româneşti sau care aparţin filonului cultural românesc, cât şi în condiţiile în care protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale s-a consacrat drept una dintre priorităţile permanente ale guvernelor post-decembriste şi ale instituţiilor europene. Astfel, păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a românilor din vecinătate şi emigraţie a fost, în ultimele aproape trei decenii, unul dintre obiectivele strategice de politică externă a României - este poziţia declarată a Bucureştiului.


"Noul minister pentru relaţia cu românii de pretutindeni este o instituţie extrem de ambiţioasă astăzi pentru că vom încerca să depăşim modalitatea de a lucra doar prin proiecte cu organizaţiile românilor de pretutindeni, vom încerca sa găsim modalităţi de a transforma tematica la care se referă fiecare comunitate." - anunţa, la început de an şi de mandat, ministrul de resort Andreea Păstârnac. Fiecare comunitate, în conformitate cu locul în care se află, este adâncită în problemele sale, extrem de importante, vitale de multe ori daca vorbim despre românii din jurul graniţelor, dacă vorbim despre românii din Marea Britanie care vor fi afectaţi de Brexit, dar, în acelaşi timp, există teme care îi unesc pe aceşti români aflaţi pe alte meridiane, adăuga Andreea Păstârnac. Ea pleda pentru dialog între aceste comunităţi astfel încât cele care au avut proiecte extraordinare să poată fi luate drept model de altele. 


Invitată recent la Radio România, la câteva luni de la preluarea mandatului, ministrul Andreea Păstârnac a făcut o trecere în revistă a problemelor cu care se confruntă diaspora română: "Vorbind despre românii aflaţi în afara graniţelor vorbim despre o multitudine de probleme şi problematici, deoarece aproape o treime din populaţia activă a României de astăzi se găseşte în afara graniţelor. Dar primul nostru gând merge spre problemele ridicate de identitate, spre problemele legate de ceea ce ne face să fim români şi, în mod normal, către limba română. Alături de identitate, una din preocupările noastre este legată de drepturile cetăţenilor români aflaţi astăzi în străinătate, marea majoritate la muncă. Prima noastră preocupare a mers spre numărul mare de români aflaţi în Marea Britanie care, datorită a ceea ce numim simplu Brexit, îşi văd statutul profesional, statutul social, statutul pe piaţa de muncă supus la diferite încercări. De asemenea, alte grupuri de români aflaţi la muncă îşi văd drepturile periclitate. În acelaşi timp trebuie să spunem că e foarte important, este o prioritate să continuăm campaniile desfăşurate împreună cu căteva ministere - Ministerul Muncii, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe - de a informa cetăţenii români asupra faptului că ei sunt primii stăpâni ai drepturilor lor. Ei sunt cei care nu trebuie să renunţe la drepturile lor pentru a fi respectaţi de ceilalţi." 


Numărul total al românilor plecaţi să muncească în afara graniţelor ţării este dificil de cuantificat, însă din datele primite de la autorităţile statelor membre ale UE şi din diverse studii realizate rezultă că este vorba de câteva milioane. Cei mai mulţi au ales Italia şi Spania ca ţară de destinaţie, pe a treia poziţie aflându-se Marea Britanie. Andreea Păstârnac a explicat că educaţia este principala problemă cu care ministerul pe care îl conduce se confruntă, pentru că mulţi copii români sunt născuţi în alte state şi nu mai învaţă limba română: "Ne-am propus să sprijinim asociaţiile de voluntari, şcolile parohiale care predau astăzi limba română în mod voluntar. Trebuie reţinut că un număr foarte mic din tinerii care sunt şcolarizaţi astăzi în special în cele două mari state europene unde sunt marile noastre comunităţi, aşadar un număr mic dintre elevii şcolarizaţi reuşesc să înveţe astăzi limba română. Încercăm, într-un program comun cu Ministerul Educaţiei Naţionale, să facem posibil ca manualul, clasicul abecedar, manualul de limba română să ajungă în aceste şcoli, atât în forma sa clasică, cât şi în forma sa digitală, care este foarte importantă. Sunt tineri care învaţă astăzi pe foi xerocopiate de către voluntarul care face tot ce poate ca să-I sprijine. În acest program încercăm să-i ajutăm şi pe voluntari, să ajutăm şcolile parohiale, să încercăm să venim cu programe de pregătire." 


Programe care să fie cât mai apropiate de o viitoare curicula a limbii române în diaspora. Unul dintre elementele principale de coeziune a comunităţilor româneşti este reprezentat de existenţa, în cadrul acestora, a şcolilor duminicale sau de week-end. Acestea activează pe lângă parohiile creştine şi în cadrul asociaţiilor reprezentative ale românilor din străinătate. 



www.rri.ro
Publicat: 2017-06-02 12:40:00
Vizualizari: 233
TiparesteTipareste