Construcţiile hidrotehnice pun în pericol Defileul Jiului

construcţiile hidrotehnice pun în pericol defileul jiului Parcul Naţional Defileul Jiului este una dintre cele mai spectaculoase arii protejate din România.

Parcul Naţional Defileul Jiului este una dintre cele mai spectaculoase arii protejate din România. Se întinde de-a lungul văii formate de râul Jiu, între Masivele Parâng şi Vâlcan, şi ocupă o suprafaţă de peste 11.100 hectare. Aici găsim în proporţie de 80% păduri de fag şi gorun, în asociere cu carpen sau frasin, dar şi o biodiversitate remarcabilă. Specialiştii au identificat peste 700 de specii de plante şi peste 440 de specii de animale, unele dintre ele protejate de lege. Toate acestea vor avea de suferit din cauza lucrărilor hidroenergetice care vor capta Jiul în anumite zone şi-l vor direcţiona prin nişte conducte uriaşe, afectând iremediabil fauna şi flora din zonă.


Biologul clujean Călin Dejeu se implică de ani buni în salvarea râurilor de munte şi face în continuare demersuri pentru a stopa acest proiect: "Acest Parc Naţional este cel mai spectaculos din ţară. Este o imensă zonă de sălbăticie, o zona heterogenă cu o dezvoltare mare pe verticală, de la goluri de munte, până la lunca Jiului. Zona este dominată de păduri de molid - în zonele mai înalte şi reci-, până la păduri cu specii termofile: moşdreanul sau scoruşul grecesc la ieşirea din defileu. Avem păduri virgine şi cvasi-virgine pe versanţi, avem stâncării şi, mai ales, Jiul cu cataractele lui care dau un farmec aparte acestor locuri.  Flora este foarte variată, cuprinde peste 17 specii. In golurile de munte se află tufărişuri de ienupar, dar si  multe specii de orhidee. Fauna este şi ea variată. Găsim aici 11 specii de amfibieni (tritonul cu creastă, salamandra), reptile (vipera cu corn), avem 135 de specii de păsări,  un culoar de migraţie a speciilor de păsări, acvila de stâncă, buha mare, barza neagră şi chiar a fost semnalat în unele ierni cormoranul pitic. Legat de cormoranul pitic pot să spun că proiectul hidroenergetic, care ameninţă Defileul şi presupune secarea Jiului, va afecta foarte multe specii. Nici nu ne putem închipui cât de mare este impactul! Chiar şi cormoranul pitic va fi afectat de dispariţia Jiului. In apele Jiului sunt cel puţin 13 specii de peşti, dar nu se ştie cu exactitate toate speciile din râu. Dintre speciile protejate sunt 4 specii: zglăvoaca, mreana vânătă, porcuşorul de vad şi dunăriţa. S-a găsit şi o specie endemică - nisipariţa-, care se găseşte doar în România."


Jiul este şi cel mai bun râu de rafting din România,  iar prin captarea lui de la un debit mediu de 20 metri cubi/secundă la intrarea în defileu, va ajunge la doar 2,7 metri cubi/secundă, spun ecologiştii.  Călin Dejeu a depus o petiţie cu peste 20 de mii de semnături de anulare a acestui proiect şi a sesizat ilegalitatea sa la Curtea Europeană. Iată parcursul a acestui proiect: "Lucrările au început în 2004. Din fericire au mers încet şi până în 2012 au ajuns la 45% din proiect. Apoi, din fericire, Hidroelectrica a intrat în insolvenţă şi lucrarile s-au oprit pâna în 2016. Culmea e căîn loc să se aplice legislaţia de mediu ca să fie salvat Jiul,  noi "avem noroc" cu probleme financiare sau de altă natură ale Hidroelectricii. In 2005, când zona s-a declarat Parc Naţional, trebuia să se oprească orice lucrare, pentru că sunt complet incompatibile aceste lucrări cu statutul de Parc Naţional. In orice ţară din lume, parcurile naţionale sunt sfinte, nu ai voie să te atingi de natură, cu ctât mai mult să distrugi un parc de la un capăt la celălalt cu sprijinul guvernului acelei ţări. Aşa ceva nu s-a mai văzut pe pământ. Este o ruşine şi o tragedie naţională. Deocamdată distrugerile sunt doar punctuale, în zona şantierelor. Marele dezastru va veni când vor termina şi vor devia în tunel Jiul.In zona şantierelor este un dezastru total. Au făcut drumuri de acces, au dinamitat, au tăiat pădurea... arată sinistru."


În România, peste 450 de microhidrocentrale se află în stadii diferite de  construire sau funcţionare, multe din ele fiind chiar în mijlocul unor zone înscrise în reţeaua europeană Natura 2000: "Oriunde ne uităm pe hartă în Carpaţi vedem ca râurile sunt distruse de baraje mari cu aducţiuni laterale care seacă toate râurile din zonă sau de microhidrocentrale. Au mai rămas câteva râuri sau bucăţele de râuri. Afluentul Jiului de est - Jieţul - este secat complet de captările Hidroelectricii. Toată apa merge pe sub munte în Lotru. Nici acum nu are  tot debitul natural... Până şi râul Capra de pe Transfăgărăşan este băgat în ţevi iar cascada Capra este secată..."


În noiembrie 2013 organizaţia WWF România a ridicat public problema necesităţii unui act care să pună sub protecţie râurile  din Carpaţi. A  fost lansată campania "Râurile de munte: ultima şansă" şi o petiţie adresată autorităţilor prin care se solicita un set de măsuri pentru salvarea acestor râuri valoroase. 


www.rri.ro
Publicat: 2017-06-30 11:29:00
Vizualizari: 889
TiparesteTipareste