Tezaurulu a li Românie la Tismana

tezaurulu a li românie la tismana După experienţa duriroasă a cheardiril’ei a tezaurului naţional în Rusia tru chirolu a primului polim mondial, autorităţâle române loară în calcul apânghisirea valorilor a Băncâl’ei Naţională a Româniilei într-un loc cât mai sigur tru chirolu a doilui po

După experienţa duriroasă a cheardiril’ei a tezaurului naţional în Rusia tru chirolu a primului polim mondial, autorităţâle române  loară în calcul apânghisirea valorilor a Băncâl’ei Naţională a Româniilei într-un loc cât mai sigur tru chirolu a doilui polim mondial. Aşi, si renunţăă la ideea pitreaţiril’ei a valorilor naţionale tru alte state şi mănăstirea Tismana, aflată într-ună zonă montană di-tru sud-vestul a Româniilei, fu aleaptă drept aţel mai sigurulu loc di păstrare/di ţânire.

Operaţiunea strictu secretă de apănghisire a tezaurului naţional, care la arhiusita anului 1944 eara de 231,22 tone din care 190,94 tone eara în ţară iar 40,27 tru xinătate, tru bănchi din Marea Britanie, apruche numa di cod ”Neptun”. La operaţiune  participară ministerile a apărarilei şi de finanţe, Bâsearica Ortodoxă Română, Marile Stat Major a armatâl’ei română, serviciile di informaţii şi Societatea di Căl’iuri Ferate Române.

Muzeografulu Ioan Lesenciuc de la Muzeulu a Tezaurului a Bancâl’eii Naţională a Româniilei de la Tismana feaţe ună şcurtă istorie a odiseil’ei a tezaurului de la giumitatea an’ilor 1940. El dzâse:

 ”În perioada dintră ţeale dauă polime mondiale, România îşi refaţe cantitatea di malămă, ama v’ine un altu an nefastu, anulu 1944. După bătălia de la Stalingrad, frontul di estu slăgheaşte multu di  multu. Di aţea aform’ie, armata ghermană în retradzire eara urmărită di armata sovietică şi tezaurulu care si afla apănghisit la Banca Naţională eara bâgat în pericol. Tru apriliu 1944, aliaţâl’i bombardeadză puternic câmpurile petrolifere din Ploieşti şi Câmpina şi capitala Bucureşti, iar sediul a Bancâl’ei Naţională era în real pericol. Şi atumţea si bâgăă problema mutaril’ei a tezaurului într-ună zonă care prezenta siguranţă. Guvernul feaţe demersuri pi nângă dauă state, Turchia, care lu anunţăă că nomurile turţeşti nu permitea apruchearea tezaurului, şi Elveţia, care, tut aşi,  comunicăă oficial faptul că poate să aproache tezaurulu, ama treaţirea convoiului care va s-avea tezaurulu a Româniilei prin chentrul a Europâlei, controlat di armata ghermană, prezenta un mare riscu. Şi atumţea, Antonescu  susţânu ca tezaurulu să arămână pi teritoriul a Româniilei, compactu, să nu hibă dispersat. Deade mână liberă a Bancâl’ei Naţională tra să-şi ascundă valorile aclo iu considera că eara un loc sigur.”

După îndauă adunări, bancheril’i români decid că locul ţel mai sigur eara mănăstirea Tismana, ţel mai vecl’iul aşezământu monastic din Muntenia, de la bitisita secolului al 14-lea.

 ”Ună adunare secretă întră guvernatorulu a bancâle’i Constantin Angelescu cu mitropolitulu a Oltenil’ei Nifon Criveanu stabileaşte detaliile a acordaril’ei a unui agiutor a mănăstiril’ei Tismana trâ repararea porţiunil’ei afectate de incendiul di-tru 1942. Banca Naţională acoordă 50.000 lei trâ refaţire şi cu aţea ocazie si cade di acordu ca tezaurulu să hibă ascumtu în incinta a mănăstiril’ei. Va hibă apănghisit într-un beciu/zimnic şi ninca di-tru 2 alonar 1944 Antonescu ordoonă a statului major să ocupe localitatea Tismana ahtare turlie încât să organizeadză transportul în bune condiţiuni şi depunirea tezaurului la mănăstire. Aţea ţi şi si faţe. Sunt rechiziţionate îndauă vile de nângă mănăstire iu sunt cazaţ militaril’i care asiguripsea paza şi ună parte di personalul a bancâl’ei şi a guvernului care însuţa tezaurulu.”

Pregătirile trâ operaţiunea ”Neptun” eara etime, iar în veara a anului 1944 acaţă derularea l’ei propriu-dzâsă, aşi cum spune Ioan Lesenciuc.

 ”Transportul a tezaurului acaţâ de pe 2 alonar 1944, cu 5 dube a bancâl’ei naţională. Si fac 75 di curse într-un interval de 15 dzâle. Din Bucureşti fudziră ama mai multe maşin’i tru mai multe direcţii tra să si cheară torulu a ţilor care transporta tezaurulu. La Tismana, militaril’i furâ înviscuţ cu stran’e di călugări ahtare tulie încât să nu atragă atenţia a ţilor care eara interesaţ tra să bagă mâna pe tezaur. După efectuarea lucrărilor di amenajare şi refaţire a porţiunilei afectată de incendiu, si străpunse tăvanea beciului/a izbâl’ei iu eara ascumtu tezaurulu şi specialiştil’i de la Banca Naţională  decisiră ca tezaurulu să hibă mutat într-ună grotă di nângă mănăstire. Năinte di să-l  mută din beciul a mănăstiril’ei, fu cl’imată ună echipă di lucrători mineri din Valea Jiului care  amenajară grota iu urma să hibă depus tezaurulu. Si turnară în varliga de 100 di metri-cubi di beton ahtare turlie încât tezaurulu să hibă ţânut/păstrat în siguranţă fără ca niţiun xen să nu aibă acces în interior.”

Care fu finalul fericit a operaţiunil’ei? Cu detali, Ioan Lesenciuc.

 ”Tezaurulu  arămase la Tismana di-tru agh’izmăciune 1944 până în februarie 1947 cându banca naţională fu reetatizată, guvernul Petru Groza  preluă putearea, si instaură comunismul. Fu surpat murulu, tezaurulu fu inventariat şi pe baza procesilor-verbale fu dus şi depus în tezaurulu a bancâl’ei naţională din Bucureşti.”

            În perioada 1944-1947, la Tismana fură apănghisite 191 di tone di malămă, aur pur care aparţânea a Româniilei şi aproximativ 2,7 tone di malămă poloneză care si afla pi cale spri Grrăţie, încredinţat tru 1939 a Româniil’ei, năinte ca Varşovia să hibă ocupată de trupile naziste. În memoria aţilei operaţiune reuşită, pe 26 alonar 2016, Banca Naţională a Româniilei  inaugură Muzeulu a Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana, amenajat în peştera/spileia di aproapea di mănăstire. (Şt.B)

Autor: Ştefan Baciu, Steliu Lambru

Armanipsire: Hristu Steriu


www.rri.ro
Publicat: 2017-07-07 21:31:00
Vizualizari: 323
TiparesteTipareste