QSL august 2017 - Cetatea Neamţului

qsl august 2017 - cetatea neamţului Cetatea Neamţului a fost ctitorită de către Petru Muşat I (domnitor al Moldovei între anii 1375 - 1391), în inima Moldovei, în vecinătatea oraşului Târgu Neamţ.

Cetatea Neamţului  a fost ctitorită de către Petru Muşat I (domnitor al Moldovei între anii 1375 - 1391),  în inima Moldovei, în vecinătatea oraşului Târgu Neamţ. Redeschisă spre vizitare în 2009, în urma ultimelor lucrări de restaurare între anii 2007-2008, cetatea îşi primeşte vizitatorii primeşte pe poarta de nord-est, construită de Ştefan cel Mare, după parcurgerea unui pod la înălţime, construit pe ruinele celui vechi. Se crede că, în trecut, cetatea era acoperită cu tablă de aramă, aşa cum sunt acoperite bisericile ortodoxe.


Cetatea are o formă de patrulater cu laturi inegale. La fiecare colţ al patrulaterului, se află câte un turn de apărare, din care astăzi se văd doar ruinele, dar cu puţină imaginaţie se poate înţelege cum arăta cetatea în acele timpuri. Domnitorul Ştefan cel Mare construieşte un pod strategic, ridicat pe 11 piloni, unic între cetăţile medievale moldoveneşti. Între piloni se crede că legătura era făcută de arcade din piatră, înălţimea celui mai mare pilon, de 50-60 de picioare, aproximativ 40 de metri.


La intrarea în cetate, în perioada medievală era încă o poartă cu arcadă şi o capcană, "cursa de şoareci", în care cădeau invadatorii care forţau intrarea în cetate. Monumentul supravieţuieşte prin grosimea zidurilor de aproximativ trei metri, incendierii în mai multe rânduri, putând fi folosit în continuare ca refugiu şi cuib de rezistenţă. Pe unele ziduri se mai văd şi astăzi urmele văpăilor din acele vremuri.


În cetate există 21 de săli de vizitare, în care sunt expuse diverse exponate, unele autentice, altele replici. În vitrine sunt expuse vârfuri de arme, de săgeţi, ceramică, ghiulele de tunuri, replici ale unor hrisoave. Pe pereţii sălii sunt panouri cu explicaţii despre istoricul cetăţii, despre istoria Moldovei medievale, vitrine cu replici ale armelor domnitorului Ştefan, fiindcă sabia originală se află la Istanbul, luată ca pradă de război. În cetate se mai poate vedea un iatac şi o cameră de taină în care pătrundeau numai boierii cei mai înalţi în rang la discuţii cu domnitorul. 



www.rri.ro
Publicat: 2017-10-04 13:33:00
Vizualizari: 1401
TiparesteTipareste