Germania a ales

germania a ales "Europa are nevoie acum mai mult ca oricând de un guvern federal stabil în Germania", a subliniat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o scrisoare de felicitare adresată cancelarului Angela Merkel.

 

"Europa are nevoie acum mai mult ca oricând de un guvern federal stabil în Germania", a subliniat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o scrisoare de felicitare adresată cancelarului Angela Merkel, care şi-a asigurat un al patrulea mandat în urma alegerilor legislative din 24 septembrie. Aşteptat cu interes, scrutinul german a adus modificări în ierarhia legislativului federal. Potrivit rezultatelor definitive ale alegerilor, conservatorii sunt marii câştigători, obţinând 33% din sufragii, totuşi cu 8,5% mai puţin decât la scrutinul din 2013. Invitat la Radio România, profesorul Ioan Bogdan Lefter creionează restul tabloului politic al Germaniei post-electorale: "Social-democraţii vin pe locul doi, cu un scor care, deja coborând spre 20%, face din al doilea partid al ţării un partid cu o capacitate modestă de a influenţa guvernarea. Dacă nu va mai participa la guvernare, căci ştim că a fost o mare coaliţie în Germania, creştin-democraţi - social-democraţi, acum deja social-democraţii prin vocea lui Martin Schultz au anunţat că nu vor mai sta în coaliţia cu creştin-democraţii. Urmează cele patru partide care adună peste 40% din electorat şi care complică puţintel jocul politic. Era estimată intrarea în Parlament a Alianţei pentru Germania, dreapta ultraradicală, şi obţin rezultate rotunjite în sus, în jur de 10%, liberalii - FDP-ul, verzii şi partidul Stângii - Die Linke. Mai ales liberalii şi verzii au compatibilităţii cu Uniunea Creştin-Democrată şi probabil că din această zonă se va constitui o coaliţie. Nu este uşor, şi acolo există divergenţe între unii şi alţii, dar de aici încolo se va construi guvernarea pe următorii patru ani în Germania."

 

Uniunea Creştin-Democrată şi-a adjudecat cel mai mare număr de mandate, dar rămâne cu gustul amar al obţinerii celui mai slab scor din 1949 şi până în prezent. Socialiştii lui Martin Scultz, care au înregistrat cel mai mic rezultat din toată istoria lor, au anunţat imediat după închiderea urnelor că vor trece în opoziţie. Liderul Partidului Social-Democrat german, Martin Schultz, consideră, însă, că cel mai deprimant fapt este consolidarea Alternativei pentru Germania. "Este un punct de cotitură", a explicat situaţia Schultz, care, inclusiv din poziţia de preşedinte al Parlamentului European, a fost un susţinător constant al politicii de deschidere faţă de migranţi promovată de cancelarul Merkel. Din nou, cu o analiză a scrutinului din Germania, profesorul Ioan Bogdan Lefter:"Alegeri calme, cu foarte previzibile rezultate, cu probleme pe care le ridică constituirea coaliţiei şi apariţia în Parlament a partidului de extremă dreapta. Insist în a spune că totuşi proporţia nu este foarte mare, semnalul e îngrijorător, dar nu e un procent care în acest moment să pericliteze în niciun caz democraţia germană. Vom vedea ce se va întâmpla în Parlament. D-na Merkel rămâne un lider politic de mare anvergură, va domina Germania şi Uniunea Europeană, politica mondială şi în următorii ani." 

 

Discuţii pentru formarea guvernului se poartă, dar analiştii sunt de acord că negocierile vor începe cu adevărat abia după 15 octombrie, când conservatorii speră să câştige alegerile locale în landul Saxonia Inferioară. Un prim pas către formarea unei noi coaliţii poate fi considerată decizia ministrului de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, de a accepta să devină noul preşedinte al camerei inferioare a Parlamentului. Pentru că s-a deschis astfel calea pentru ca o altă formaţiune politică să desemneze un titular al portofoliului rămas vacant. Un aspect deloc de neglijat în condiţiile în care Partidul Democraţilor Liberi din Germania (FDP), de exemplu, şi-a anunţat, deja, intenţia de a obţine acest minister pentru a intra în coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel. Agenţiile de presă reamintesc că Wolfgang Schaeuble a devenit unul din cei mai influenţi politicieni europeni în perioada crizei datoriilor din zona euro, iar cancelarul speră că autoritatea lui va conferi o vizibilitate mai mare funcţiei de preşedinte al Bundestagului şi va putea controla facţiunile din camera inferioară a Parlamentului german, care după aceste alegeri are două noi partide. Ce relevanţă au rezultatele din Germania în afara graniţelor ţării? 

 

Ioan Bogdan Lefter: "Primul lucru pe care cred că îl putem spune este că stabilitatea Germaniei este folositoare întregii Uniuni Europene şi întregii planete până la urmă, în cercuri concentrice - UE, spaţiul euroatlantic, şamd. Vorbim despre stabilitatea unei Germanii care a mers foarte bine în ultimii ani, în ultimul deceniu şi ceva de când d-na Merkel este cancelar, o economie puternică, stabilă, o ţară cu un rol moderator remarcabil, principala forţă politică în context euroatlantic şi global, care a solicitat, a impus, a pledat, a insistat şi a obţinut şi rezultate din politicile de austeritate care au readus echilibre în economiile lovite de tsunamiul marii crize financiare şi apoi transformată în criză economică de după 2007-2008." În acelaşi timp, mai spune profesorul Lefter, nu trebui uitat rolul Berlinului de principală forţă politică de negociere, de atitudine şi de decizie în câteva grele dosare legate de politica recentă în UE, precum cazul Greciei sau dosarul marii migraţii.

 

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2017-10-06 13:27:00
Vizualizari: 212
TiparesteTipareste