Sănătatea femeii în România

sănătatea femeii în românia Când vine vorba de starea lor de bine, 65,3% dintre femeile din România îşi autoevaluează sănătatea ca fiind bună sau foarte bună comparativ cu 74,8% bărbaţii. Cu toate acestea, preocuparea pentru menţinerea sănătăţii pare a fi apanajul femeilor.

Când vine vorba de starea lor de bine, 65,3% dintre femeile din România îşi autoevaluează sănătatea ca fiind bună sau foarte bună comparativ cu 74,8% bărbaţii. Cu toate acestea, preocuparea pentru menţinerea sănătăţii pare a fi apanajul femeilor. De pildă, doar 36,2% dintre bărbaţii din România nu beau alcool şi nu fumează comparativ cu 73,4% dintre femei. Dar în privinţa alimentaţiei sănătoase şi a activităţii fizice, bărbaţii stau mai bine: 16% dintre ei consumă fructe şi legume şi fac sport pe când doar 7,4% dintre femei procedează la fel. Acestea sunt doar câteva dintre datele despre sănătate cuprinse în recentul Index European al Egalităţii de Gen, redactat de Institutul European de resort (EIGE), agenţie a UE cu sediul la Vilnius. Studiul face referire la toate cele 28 de state-membre şi este organizat pe 8 domenii principale: muncă, bani, cunoaştere, timp, putere, sănătate, inegalităţi intersectoriale şi violenţa asupra femeilor. Toate domeniile şi statele-membre primesc un punctaj de la 1 - inegalitate totală - până la 100 - egalitate totală. În privinţa stării de sănătate, diferenţele prezentate mai înainte subliniază tocmai faptul că atât accesul la serviciile medicale, cât şi mentalitatea despre menţinerea sănătăţii sunt chestiuni de gen. De pildă, încurajarea băieţilor, încă de la vârste fragede, să bea şi să fumeze poate face parte dintr-o atitudine a societăţii faţă de rolurile masculine şi feminine în comunitate, consideră Zuzana Madarova,  expertă în cadrul EIGE: "Pentru femei, normele sociale de gen cu privire la sănătatea lor sunt diferite de ale bărbaţilor. De pildă imaginea unei femei moderne pune multă presiune asupra femeilor. Multe dintre ele au slujbe, sunt salariate, dar în acelaşi timp sunt principalele responsabile de îngrijirea copiilor şi a gospodăriei. Acesta e contextul în care trebuie să vedem lucrurile. Ştim, de asemenea, că femeile au mai puţin timp liber pentru activităţile sociale, de relaxare, sportive sau culturale. De aceea trebuie să abordăm politicile publice de sănătate şi dintr-o perspectivă de gen."


În plus, deşi în UE, bărbaţii trăiesc, în medie, cu 5 ani mai puţin decât bărbaţii, trebuie văzut în ce măsură femeile se bucură de o sănătate bună, deşi trăiesc mai mult. Iar accesul la serviciile medicale - în general bun în UE -cântăreşte destul de mult în această statistică, aflăm de la Zuzana Madarova: "Dacă ne uităm la anumite grupuri sociale, vedem că grupul care se confruntă cu cele mai multe obstacole când are nevoie de servicii medicale sunt persoanele cu dizabilităţi. De asemenea, grupul unde apar cele mai mari diferenţe de gen în accesul la servicii sunt părinţii singuri. Se poate spune că mamele singure întâmpină cele mai mari bariere când doresc să aibă acces la îngrijirea medicală. În UE, peste 9 milioane de cetăţeni sunt părinţi singuri, iar 85% dintre aceştia sunt femei"


Iar dintre femeile din Europa, cele din România o duc cel mai prost în privinţa stării de sănătate. Indexul Egalităţii de gen a acordat României 70,4 de puncte la acest capitol, cel mai mic scor din UE, media fiind de 87,4 de puncte. Nu e de mirare având în vedere că România, de pildă, se află pe primul loc din ţările Uniunii Europene în ceea priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin, mortalitatea maternă la naştere e foarte mare, iar cancerul mamar se numără printre principalii "ucigaşi" atât ai femeilor, cât şi ai bărbaţilor. Situaţia e cu atât mai tristă, cu cât cancerul cervical poate fi prevenit prin vaccinare, iar cel la sân e parţial vindecabil, dacă e depistat la timp. Ana Măiţă, preşedinta organizaţiei non-guvernamentale "Mame pentru Mame" militează pentru vaccinarea fetelor împotriva HPV, virusul responsabil pentru cancerul de col, şi pentru prevenţie în cazul celui mamar. Asociaţia SAMAS pentru mame şi sugari a înregistrat recent un succes. Ana Măiţă, membră de asemenea a asociaţiei SAMAS, ne detaliază. "Împreună cu societăţi medicale şi asociaţii non-guvernamentale am reuşit să convingem CNA să includă în seria de anunţuri de interes general, pe care radiodifuzorii sunt obligaţi să le emită, şi un mesaj despre alăptare: alăptarea exclusivă în primele 6 luni de viaţă este esenţială pentru dezvoltarea copilului. Dar alăptarea este esenţială nu numai pentru sănătatea copilului, ci şi pentru aceea a mamei. Studiile arată că femeile care alăptează minim 12 luni au un risc cu 30% mai scăzut de a dezvolta cancer mamar."


Prevenţia în cazul cancerului mamar presupune şi un set de analize specifice - un screening - care include şi mamografia. Ana Măiţă. "Există un program naţional al Ministerului Sănătăţii în acest sens. Din păcate, unele dintre femeile din România nu au acces la acest program, fie că nu sunt informate, fie că nu înţeleg urgenţa acestor analize şi nu cer medicilor de familie să facă acest screening. În general, politicile publice trebuie să se orienteze mult mai eficient pentru a asigura sănătatea femeii începând cu sublinierea importanţei prevenţiei, a vaccinării, continuând cu educaţia pentru sănătate în şcoală şi în comunitate, accentuând mai ales educaţia pentru sănătatea reproducerii începând cu adolescenţa. În realitate, în România, 20% dintre femeile care devin mame în fiecare an au primul contact cu medicul doar când nasc. Nu merg la nici un consult medical prenatal. Iar la toate aceste controale, femeile au dreptul prin lege, accesul fiind gratuit în mare parte."


Pe lângă lipsa educaţiei medicale şi a accesului la servicii medicale, rolurile sociale ale femeilor şi bărbaţilor, aşa cum subliniază Indexul Egalităţii de Gen, au mai multă greutate decât poate părea la prima vedere. Ana Măiţă. "Este adevărat că în România, marea parte a poverii rolurilor casnice sunt duse de femei şi este unul dintre motivele cât se poate de concrete pentru care femeia nu-şi mai găseşte timp să se ocupe de sănătatea ei. Aici are rădăcina realitatea tristă care ne arată că marea majoritate a femeilor care sunt diagnosticate cu diverse tipuri de cancer sunt diagnosticate în faze avansate. Ele ajung la medic în ultimul moment când deja este poate prea târziu ca să mai poată fi salvate."


www.rri.ro
Publicat: 2017-10-25 10:35:00
Vizualizari: 515
TiparesteTipareste