Priorităţi ale Bucureştiului (1)

priorităţi ale bucureştiului (1) Pentru România urmează o succesiune de aniversări și mandate cu responsabilitate sporită pe plan european și internațional, într-o lume extrem de complicată, cum poate nu a fost de mult.

Pentru România urmează o succesiune de aniversări și mandate cu responsabilitate sporită pe plan european și internațional, într-o lume extrem de complicată, cum poate nu a fost de mult. Aprecierea a fost făcută, recent, de şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Teodor Meleşcanu, într-un amplu interviu acordat pentru Radio România. În această ediţie ne vom referi la câteva dintre priorităţile de politică externă ale Bucureştiului, insistând asupra celor 10 ani de când România este ţară membră a Uniunii Europene.  Alte subiecte, precum aderarea României la Schengen, relaţiile cu SUA, Federaţia Rusă sau Republica Moldova, poziţia Bucureştiului privind criza refugiaţilor, atacurile teroriste sau obiectivele pe direcţia economică vor fi abordate în ediţiile viitoare. 


Care sunt prioritățile mari de politică externă ale României pentru următoarea perioadă ne spune Teodor Meleşcanu: "Anul acesta împlinim un deceniu de apartenență la Uniunea Europeană și aproape un deceniu și jumătate în postura de aliat NATO. Ne-am regăsit în conectarea cu istoria mai profundă, apropo de celebrările legate de secolul  XX, în așezarea noastră naturală, aș zice, a familiei occidentale, europene și euroatlantice. Din postura noastră de prosperitate și siguranță fără precedent în istoria noastră, trebuie să ne asigurăm însă că rămânem strategic atașați centrului acestei comunități. Cunoașteți obiectivele noastre prioritare într-un mod foarte concret: marele Centenar, președinția Consiliului Uniunii Europene în 2019, candidatura pentru un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate tot la alegerile din 2019 și obiectivul special - aderarea la OCDE. O să încep cu Europa, pentru că e continentul în care trăim. Din punctul nostru de vedere, obligația de căpătâi este să ne dezvoltăm în direcția  unei convergențe și integrări solid și durabil aprofundate. Ne preocupă mai ales drepturile cetățenilor români în Uniunea Europeană, inclusiv în contextul Brexit, aderarea la Schengen, securitatea europeană în axa fundamentală intern-extern, politica de coeziune, politica agricolă comună și aprofundarea pieței unice, finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, gesitonarea migrației, combaterea schimbărilor climatice, pilonul social și multe altele." 


Interesele europene ale României nu pot fi despărțite de interesele de securitate, în perspectiva transatlantică și globală. România este, astăzi, nu doar un beneficiar al NATO, ci participă  relevant la deciderea și urmărirea obiectivelor aliate, fie că vorbim de consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO pe flancul estic, în echilibru și coerență între zonele nordică și sudică, de găzduire a sistemului de apărare antirachetă, de contribuțiile foarte serioase pe care România le-a avut în Afganistan, de sprijinul oferit pentru securitatea cibernetică a Ucrainei, a mai precizat ministrul român de externe. Referindu-se la cei 10 ani scurşi de când  România este în Uniunea Europeană, Teodor Meleşcanu a apreciat că transformările sunt uriaşe la nivelul societăţii româneşti: "Aceşti ani au permis o dezvoltare fără precedent a României din toate punctele de vedere: consolidarea democraţiei, dezvoltarea capacităţii instituţionale şi administrative şi mai ales prosperitate economică. Cetăţenii români îşi exercită astăzi drepturile şi libertăţile asociate cetăţeniei europene. Schimburile culturale, accesul la reţeaua de sisteme educaţional-europene pentru studenţi, sunt doar câteva exemple pe care le-aş menţiona. Din punct de vedere economic PIB-ul României aproape s-a dublat în aceşti 10 ani de apartenenţă la Uniune, iar aceasta în condiţiile în care Uniunea a fost confruntată în ultima perioadă cu o criză economică şi financiară destul de dificilă la nivelul Uniunii Europene. România îşi propune ca la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană să îşi dezvolte capacitatea de a utiliza de o manieră eficientă toate instrumentele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru a reduce diferenţele de dezvoltare între diferite regiuni şi a asigura un standard de viaţă mai ridicat pentru toţi cetăţenii." 


Din punct de vedere al diplomaţiei bilaterale, România îşi propune să acţioneze pe trei axe importante. Prima - cooperarea tot mai strânsă şi structurată cu statele Uniunii Europene vecine, Bulgaria, Ungaria - dar şi cu Republica Moldova şi cu Ucraina. A doua axă - consolidarea relaţiilor cu statele parteneri strategici, precum Franţa şi Germania, dar şi Marea Britanie din perspectiva Brexit şi a intereselor comune şi de securitate, Polonia, Spania şi Italia. Cea de-a treia axă - aprofundarea dialogului bilateral cu celelalte state membre ale Uniunii Europene: Slovacia şi Cehia, Ţările Benelux, Statele Baltice, Austria ca deţinătoare a preşedinţiei semestriale anterioare, Finlanda şi Croaţia ca state parteneri ai României în trioul de preşedinţii, precum şi statele candidate şi partenere ale UE, a mai spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti.


www.rri.ro
Publicat: 2017-12-15 13:30:00
Vizualizari: 469
TiparesteTipareste