Priorităţi ale Bucureştiului (2)

priorităţi ale bucureştiului (2) Într-un amplu interviu acordat pentru Radio România, şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a punctat priorităţile de politică externă ale Bucureştiului.

Într-un amplu interviu acordat pentru Radio România, şeful diplomaţiei române, Teodor Meleşcanu, a punctat priorităţile de politică externă ale Bucureştiului. O parte dintre acestea au fost prezentate în ediţia anterioară, iar acum continuăm această trecere în revistă, referindu-ne la perspectivele aderării României la Schengen şi la relaţiile Bucureştiului cu Moscova şi Chişinău. "În vecinătatea răsăriteană ne interesează să avem ca parteneri state instituţional solide, cu perspective de securitate şi de dezvoltare alese în mod liber. Ne interesează şi viitorul Balcanilor, care este în egală măsură o miză strategică pentru noi. Ne dorim ca România să se constituie ca un pivot al proiecţiilor strategice ale UE şi ale Alianţei, în aceste regiuni de proximitate", spune ministrul Meleşcanu. 


Referindu-se la relaţiile dintre România şi fosta republică sovietică, majoritar românofonă Republica Moldova, şeful diplomaţiei de la Bucureşti a vorbit despre obiectivul de consolidare a acestora: "Avem un portofoliu consistent, aş spune, de proiecte în atenţie care au un fir comun, o idee comună - racordarea Republicii Moldova la Europa sub raport energetic al infrastructurii, al instituţiilor, dar şi al valorilor. Continuăm să investim masiv în modernizarea Republicii Moldova, în bunăstarea cetăţenilor ei şi sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova. La sfârşitul lunii septembrie am eliberat şi ultimele tranşe din împrumutul de 150 de milioane de euro acordat în baza unui acord privind asistenţa financiară rambursabilă dintre România şi Republica Moldova, ceea ce a contribuit în mod foarte serios la asigurarea stabilităţii ei financiare, acţionând consecvent în acelaşi timp şi pentru mobilizarea sprijinului UE în favoarea Republicii Moldova. România a susţinut aprobarea, la 4 iulie, de către Parlamentul European, a deciziei privind acordarea condiţionată de asistenţă macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro din partea UE. Dar opţiunea noastră pentru integrarea europeană a Republicii Moldova se concentrează în primul rând pe ideea de a aduce răspunsuri durabile la aşteptările de prosperitate, siguranţă şi stabilitate a cetăţenilor acesteia."


România va fi şi pe mai departe un partener solid în promovarea aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova, a precizat Teodor Meleşcanu, amintind, în acelaşi timp, că în perioada 2009 - 2015, România a acordat Republicii Moldova asistenţă în valoare de aproximativ 122 de milioane de euro în domeniile: educaţie, agricultură, societate civilă, sănătate, întărirea capacităţii administrative, buna guvernanţă şi statul de drept. În ce priveşte relaţiile Bucureşti-Moscova, România doreşte relaţii pragmatice şi predictibile, care să ţină seama de interesele legitime ale ambelor state şi să fie fundamentate pe normele şi principiile generale ale dreptului internaţional şi pe reciprocitate, spune Teodor Meleşcanu: "Această dorinţă nu poate fi, însă, materializată făcând abstraţie de lucruri care s-au întâmplat, printre ultimele - anexarea ilegală a Crimeii sau situaţia din estul Ucrainei. Suntem preocupaţi de acumularea foarte serioasă de forţe armate şi armamente ruseşti la frontiera noastră de est. Uniunea Europeană a răspuns acestor evoluţii prin adoptarea de sancţiuni, la care ţara noastră s-a asociat şi pe care le sprijină. Pe linie NATO, continuăm să sprijinim abordarea dublă promovată la nivelul aliat în ceea ce priveşte Rusia, care este bazată, pe de-o parte, pe apărare şi descurajare puternică, iar pe de altă parte pe disponibilitatea la dialog pragmatic, pe bază de reciprocitate."


Prevăzută iniţial pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul Schengen nu s-a concretizat încă. Îndeplinim de ceva vreme deja toate criteriile tehnice necesare, dar lipsa de unanimitate la nivel politic ne-a împiedicat să atingem acest obiectiv, explică şeful diplomaţiei de la Bucureşti: "Aderarea la Spaţiul Schengen rămâne un obiectiv politic important al României. În acelaşi timp, trebuie să recunoaştem şi consecinţele pe care criza migraţiei din 2015 sau a atacurilor teroriste le-au avut în unele state europene, ceea ce, în ultima perioadă, a determinat iniţierea unor măsuri de consolidare a Spaţiului Schengen şi a securităţii interne a UE. Din punctul meu de vedere, o decizie pozitivă în sensul acesta ar contribui la creşterea capacităţii Uniunii Europene de a răspunde mai bine provocărilor actuale de securitate, având în vedere şi expertiza substanţială adusă de România în acest domeniu." 


Rolul esenţial pe care Bucureştiul îl are în arhitectura de securitate a UE nu este doar o viziune a noastră, a mai spus ministrul român, ci este recunoscut unanim şi reiterat chiar recent şi de către comunitatea europeană, ceea ce întăreşte argumentele României privind valoarea adăugată certă pe care o poate aduce în calitate de stat membru, cu drepturi depline, a Spaţiului Schengen.


www.rri.ro
Publicat: 2017-12-22 11:10:00
Vizualizari: 733
TiparesteTipareste