Fenomenul „fake news”

fenomenul „fake news” Prezent mai ales în mediul online, fenomenul "fake news" a căpătat o amploare din ce în ce mai mare în ultimii ani, mass-media şi reţelele de socializare fiind spaţiile predilecte de manifestare.

Prezent mai ales în mediul online, fenomenul "fake news" a căpătat o amploare din ce în ce mai mare în ultimii ani, mass-media şi reţelele de socializare fiind spaţiile predilecte de manifestare. Furnizate sub forma unor informaţii despre un eveniment real, aşa-numitele "ştiri false" pot include traduceri alternative, ştiri născocite, ştiri aproape adevărate, altfel spus, manipulări credibile. Pentru combaterea acestui fenomen, Comisia Europeană a constituit, recent, un grup de experţi. Unul dintre cei 39 de membri ai grupului - specialişti din IT, mass-media, mediul academic, reprezentaţi ai reţelelor de socializare Facebook şi Twitter, precum şi ai gigantului Google - profesorul universitar doctor Alina Bărgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA din Bucureşti, explică ce ar trebui să înţelegem prin termenul generic "fake news": "Adică amestecul acela dintre lucrurile care sunt flagrant neadevărate şi lucruri care sunt adevărate. Deci, ştiri parţial adevărate sau ştiri parţial false. Dar, dincolo de aceasta, fenomenul de care se ocupă grupul de experţi este unul mult mai amplu. Este vorba despre adevărate malformaţii ale ecosistemului informaţional, despre ceea ce am început eu să denumesc un fel de noua dezordine informaţională. Vorbim despre un registru mult mai amplu de manifestare, propagandă computaţională, uzine de like-uri, algoritmi care generează conţinut, ecochamber, dezinfomare. Deci sensul de manifestare este mult, mult mai amplu decat ştiri false." 


În acest context, Comisia Europeană a lansat, până pe 23 februarie, o consultare publică pe internet sub forma unor chestionare, pentru a strânge date despre acest fenomen. Sunt două tipuri de formulare, unul se adresează cetăţenilor, iar celălalt organizaţiilor şi jurnaliştilor. Profesorul de drept la Universitatea Bucureşti Daniel Mihai Şandru: "Contextul în care apare discuţia despre "fake news" trebuie văzut într-un cadru mai larg. Respectiv, acest cadru cuprinde, pe de o parte, neutralitatea internetului, de asemenea, propunerea Comisiei referitoare la drepturile de autor pe internet şi protecţia linkurilor pe internet, precum şi toate celelalte acţiuni ale Comisiei Europene de reglementare a internetului, printre care şi regulamentul general privind protecţia datelor cu caracter personal - un regulament de o mare importanţă care va fi pus în aplicare începând cu 25 mai 2018." 


Comisia Europeană va propune, probabil, la sfârşitul acestui an sau anul viitor, acţiuni legislative în materie, mai spune profesorul Şandru. Menirea "fake news" este aceea de manipulare a opiniei publice, încercând să schimbe părerea despre un anumit actor politic, de exemplu, să influenţeze votul alteori, să creeze un curent defăimător sau, dimpotrivă, să prezinte, tendenţios, o anumită acţiune într-o lumină favorabilă. Votul privind Brexit-ul, din vara lui 2016, şi alegerile din Statele Unite, câteva luni mai târziu, sunt două situaţii care au ridicat nivelul de alertă pe această direcţie. Agenţiile de presă au scris că verificările făcute de instituţii media bine cotate au probat implicarea, inclusiv financiară, a unor cetăţeni ruşi, precum şi a unor organizaţii, unele finananţate direct de statul rus, ai căror angajaţi, aşa numiţii troli, conduc campanii în reţelele sociale şi propagă informaţii manipulatoare.


Recent, într-o audiere în Parlamentul European, comisarul european pentru securitate, Julian King, a acuzat, de altfel, Rusia că răspândeşte deliberat informaţii mincinoase pentru a destabiliza blocul comunitar şi că Moscova nu face un secret din aceasta. "Doctrina militară oficială a Rusiei, dar şi declaraţiile unor generali ruşi de rang înalt, consideră utilizarea informaţiilor false şi a propagandei cu rol de destabilizare drept miljoace legitime, un fel de altă forţă armată", a precizat Julian King, care a adus în discuţie modul în care Comisia priveşte fenomenul "fake news": "Dezinformarea deliberată măreşte miza, atât pentru libertatea de expresie, cât şi pentru democraţiile funcţionale. Provocarea pentru autorităţile publice la toate nivelurile este de a găsi modalităţi de a combate dezinformarea fără a avea un efect negativ asupra libertăţii de exprimare. Comisia examinează ce s-ar putea face pentru a se ocupa de provocarea propagandei ostile a ştirilor false şi dezinformării online, totdeauna ţinând cont că e nevoie de echilibru între combaterea dezinformării şi respectarea valorilor democratice, în special libertatea de exprimare." 


Disponibilitatea fiecăruia pentru efort intelectual, pentru lectură, este de fapt cheia răspunsului dacă o ştire este falsă sau adevărată, consideră, la Bucureşti, specialistul în ştiinţe administrative şi geopolitică, profesorul universitar Marius Văcărelu, pentru că, oricât ar vrea să te mintă cineva, dacă tu ştii domeniul, nu poţi fi minţit. Totul ţine de educaţie.



www.rri.ro
Publicat: 2018-02-02 12:44:00
Vizualizari: 736
TiparesteTipareste