România, nod central pentru tehnologia şi tehnica militară?

românia, nod central pentru tehnologia şi tehnica militară? Pentru România, ultimul an a consemnat cele mai importante achiziţii militare, contracte încheiate sau anunţate.

Pentru România, ultimul an a consemnat cele mai importante achiziţii militare, contracte încheiate sau anunţate. Acest lucru survine în contextul în care înzestrarea Armatei României este prioritară, atât pentru apărarea naţională, cât şi pentru corelarea cu cerinţele NATO. Ministerul român al Apărării are programe importante de înarmare pentru toate categoriile de forţe: blindate, rachete, corvete, arme de asalt şi elicoptere. Toate acestea, în condiţiile în care 2018 este al doilea an consecutiv în care Bucureştiul alocă 2 procente din PIB pentru Apărare - decizie în acord cu angajamentele asumate de România din postura de membru al Alianţei Nord-Atlantice, în sprijinul securităţii regionale şi cu accent pe interesul naţional. 


Mai mult, guvernanţii de la Bucureşti vorbesc despre dorinţa de a transforma România într-un hub, într-un nod central pentru ceea ce înseamnă tehnologia şi tehnica militară pentru această regiune. Cât de viabilă este această idee? Analistul militar Radu Tudor, despre atuurile României: "Potenţial uriaş avem, pentru că altfel nu am fi exportat armament în valoare de 10 miliarde de dolari între 1979 şi 1989. Deci, din punctul ăsta de vedere, am putea să readucem în discuţie un potenţial uriaş, care a fost lăsat încet-încet, aş spune până la capacitate extrem de redusă, în ultimii 27 de ani. Evident că ne putem negocia poziţia. Suntem o ţară primitoare, respectuoasă, suntem toleranţi, ne dorim să facem performanţă în economie, suntem foarte relevanţi din punct de vedere strategic. Avem enorm de multe avantaje pentru noi." 


Este important, însă, mai spune Radu Tudor, să înţelegem că acest moment trebuie valorificat, iar acest lucru trebuie făcut acum. Decidenţii de la Bucureşti merg pe ideea aplicării legii offsetului, promovată în urmă cu 15 ani, dar prea puţin utilizată. Aceasta ar presupune derularea de achiziţii de tehnică modernă de luptă şi susţinerea, în acelaşi timp, a economiei României, prin implicarea întreprinderilor din ţară în realizarea tehnicii amintite. Pentru că, spune ministrul Apărării, Mihai Fifor "guvernul român nu a ieşit la cumpărături cu banii statului, ci se doreşte transfer de tehnologie şi repornirea industriei de apărare românească": "Este nevoie ca această industrie de apărare să fie repornită şi, într-adevăr, prin investiţii susţinute să putem deveni un hub regional al producţiei de armament. Unul din programele majore de înzestrări ale Armatei Române este cel referitor la transportoarele blindate 8x8, transportoare pe care le vom produce la Uzina Mecanică din Bucureşti. Foarte multe ţări din regiune sunt interesate să devină clienţi ai Uzinei Mecanice din Bucureşti, or, lucrul acesta nu poate decât să ne bucure". Iar România ar putea deveni chiar un producător şi un exportator important de armament modern în zonă, susţine Mihai Fifor, care a amintit şi alte programe majore de înzestrare a Armatei. 


El a apreciat că prima corvetă multirol produsă în România ar urma să fie gata în trei ani şi, tot pe un şantier din ţară, ar putea fi construite şi trei submarine militare. Radu Tudor a dat şi el câteva exemple:"În momentul de faţă, probabil cea mai performantă companie privată din domeniul industriei de apărare, Aerostar Bacău, are şansa de a deveni un lider regional prin două contracte derulate de Ministerul Apărării Naţionale în cadrul acestui program major de înzestrare. Unu: programul de achiziţii de avioane F16, doi: sistemul de rachete Patriot. Pentru ambele programe, Aerostar este privit de aliaţii noştri americani drept cea mai valabilă companie pentru executarea lucrărilor de mentenanţă şi întreţinere pentru ambele categorii de arme, avioanele de luptă şi sistemele de rachete. Or, din punctul ăsta de vedere, ne dăm seama cam ce ar putea să însemne pentru o companie privată românească astfel de contracte. Deci, un pas uriaş înainte. Doi: trasportoarele Piranha ar putea fi asamblate aici, la Bucureşti, şi înţeleg că asta scrie de fapt în contract, fapt care ar putea să determine renaşterea Uzinei Mecanice Bucureşti care se chinuia cu nişte mici contracte în ultimii 20 de ani; o perspectivă de a participa la un program major de înzestrare înseamnă salvarea acestei fabrici, poate chiar şi angajarea unor oameni în plus. Al treilea exemplu trebuie să fie cel de la Ploieşti, acolo unde o întreprindere privată va participa la un alt program de înzestrare cu rachete. Sunt nenumărate exemple pe care le putem da." 


Pentru România este foarte important însă, mai spune Radu Tudor, ca cea mai mare parte a acestor programe de înzestrare şi contracte să fie însoţite de aranjamente de tip offset - o şansă uriaşă care presupune, însă, în bună parte, şi o retehnologizare a industriei de apărare. Este vorba atât de offsetul direct, adică participarea României cu componente la realizarea produsului de bază pe care armata îl importă, cât şi de offsetul indirect, prin care produse superior manufacturate din România sunt cumpărate de ţara producătoare a tehnicii militare respective, iar Bucureştiul beneficiază astfel de resurse financiare pentru plata contractului de bază. 



www.rri.ro
Publicat: 2018-03-16 13:10:00
Vizualizari: 1001
TiparesteTipareste