Vizualizari: 4420
Tipareste
România a avut cea mai mare inflaţie anuală din Uniunea Europeană, în februarie, cu o rată anuală de 3,8%, conform datele publicate, săptămâna trecută, de Oficiul European de Statistică - Eurostat, "podiumul" fiind completat de Lituania şi Estonia.România a avut cea mai mare inflaţie anuală din Uniunea Europeană, în februarie, cu o rată anuală de 3,8%, conform datele publicate, săptămâna trecută, de Oficiul European de Statistică - Eurostat, "podiumul" fiind completat de Lituania şi Estonia, fiecare cu 3,2%. Anterior, Institutul Naţional de Statistică (INS) semnala această creştere a ratei inflaţiei, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,74% şi a celor nealimentare cu 6,27%.
Anunţurile privind creşterea ratei inflaţiei, dar mai ales prognoza Băncii Naţionale a României privind nivelul inflaţiei au determinat reacţii din mediul politic. Astfel, preşedintele Comisiei pentru buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Marius Budăi, considera spătămâna trecută că declaraţiile prin care guvernatorul BNR a anticipat nivelul la care va ajunge inflaţia în perioada următoare au atras o majorare a preţurilor, agenţii economici sunt influenţaţi de astfel de declaraţii. Marius Budăi "Din punctul meu de vedere, ca preşedinte al Comisiei de buget-finanţe, atunci când guvernatorul României iese şi spune că vom avea o inflaţie de 4,3% nu face altceva decât să atragă o mărire a preţurilor, pentru că fiecare - şi am discutat cu cei din mediul privat - a primit un semnal de alarmă, şi atunci au zis: "Noi nu mai aşteptăm aprilie, mai, iunie; majorăm de acum preţurile".
În schimb, liberalii (aflaţi în opoziţie) susţin că vina pentru creşterea ratei anuale a inflaţiei aparţine guvernului şi celor care au decis politica fiscală. Viceliderul deputaţilor PNL, Dan Vâlceanu, membru al comisiei pentru buget-finanţe "Bineînţeles că vina este total a guvernului, că doar nu a făcut BNR politica fiscală aplicată acum în România. Nu BNR este cel care decide majorări de salarii sau alte majorări care au fost prevăzute anul trecut. Modul în care funcţionează piaţa, modul în care se formează preţurile nu este decis de BNR. BNR numai colectează aceste date şi oferă publicului datele legate de inflaţie."
Citricele şi fructele proaspete sunt mărfurile alimentare care s-au scumpit cel mai mult în februarie 2018 faţă de ianuarie, în timp ce, la categoria mărfuri nealimentare, cele mai importante creşteri de preţuri au fost consemnate în cazul gazelor, ceea ce a dus la o majorare a tarifelor la energie electrică şi la energie termică, după cum a explicat creşterea de 4,3% a ratei inflaţiei în luna ianuarie Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României "Combustibili, energie electrică, energie termică, gaze. Aceste patru căsuţe, pe care statul le-a mişcat dintr-un foc, cu creşteri cu mult peste rata inflaţiei, au determinat tot acel urcuş până la 4,3%. Este clar că statul ne-a făcut o figură, a mişcat aceste preţuri când nu trebuia să o facă, dar dacă o făcea la vreme şi nu lăsa să vină toamna şi nu lăsa să vină ianuarie 2018, nu aveam această creştere la 4,3%. Banca Naţională putea să facă ceva cu toate instrumentele pe care le are împotriva preţurilor administrate? Absolut nimic!"
Conform unui recent barometru realizat de IRSOP şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative şi prezentat de Agerpres, activitatea din industrie românească s-a aflat în contracţie severă în ianuarie, pentru a doua lună consecutiv. Managerii chestionaţi consideră că, datorită relansării economiei globale, a crescut cererea de materii prime, ceea ce a determinat şi mărirea preţurilor la petrol şi la metale ceea ce, în final, a însemnat o creştere a costurilor de producţie. Pe de altă parte, firmele au mărit preţurile produselor vândute, ceea ce a contribuit la creşterea inflaţiei. Pe de altă parte, managerii chestionaţi se aşteaptă la o creştere a comenzilor şi a volumului producţiei, unii dintre ei sperând într-o creştere a comenzilor guvernamentale pentru infrastructură.
În cursul unui seminar organizat săptămâna trecută, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, considera că majorarea de 4% la preţurile produselor alimentare, înregistrată la nivelul anului 2017, nu reprezintă o creştere foarte mare şi că statisticile europene arată că preţul alimentelor în România este, în medie, 60% din preţul din Uniunea Europeană. Bogdan Chiriţoiu a subliniat (citez) "Până să intrăm în Uniunea Europeană, inflaţia în România era de două cifre. Eram obişnuiţi ca în fiecare an să crească alimentele cu 10%. De câţiva ani am reuşit să intrăm în rândul unor ţări mai sănătoase şi să avem o inflaţie foarte mică. Preţurile au crescut, dar am avut ani de zile şi creşteri de zero sau chiar scăderi pentru alimente." (am incheiat citatul).
Chiar dacă Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, iar pentru 2019 estimează o rată a inflaţiei de 3,1%, responsabilii Ministerului Finanţelor Publice par mai optimişti deoarece au transmis că, pentru indexarea impozitelor şi taxelor locale aferente anului 2019, consiliile locale vor utiliza o rată a inflaţiei de 1,34%.
Tipareste