O masă caldă, în spaţiul real şi virtual

o masă caldă, în spaţiul real şi virtual Pentru oamenii străzii, pentru bătrâni singuri şi bolnav, pentru copiii provenind din familii sărace, o masă caldă - zilnică sau măcar săptămânală - poate fi un simplu vis.

Pentru oamenii străzii, pentru bătrâni singuri şi bolnav, pentru copiii provenind din familii sărace, o masă caldă - zilnică sau măcar săptămânală - poate fi un simplu vis. Pentru a-i apropia mai mult de acest vis - fapt divers pentru majoritatea populaţiei -, un grup de voluntari din Cluj a iniţiat în 2013 proiectul "O masă caldă". Azi, 5 ani mai târziu, ideea a fost "importată" şi în alte oraşe din ţară şi a crescut la 900 de porţii săptămânale oferite celor care n-au posibilitatea să-şi gătească, dar au cea mai mare nevoie de hrană. Raimonda Boian, una dintre iniţiatoarele proiectului, ne povesteşte. "Proiectul a crescut foarte frumos, iar grupul ţintă sau beneficiarii provin din toate categoriile sociale care au nevoie de hrană şi duc lipsă de aceasta. La cantina pe care o coordonez eu ne adresăm celor care vin în Piaţa Muzeului din Cluj-Napoca şi întind mâna după o porţie de mâncare. Sunt şi oameni ai străzi, şi persoane cu locuinţă, dar fără hrană. Dar noi nu sunt asistenţi sociali, nu facem anchete sociale, nu-i controlăm pe cei care vin să ceară de mâncare, căci important este ca ei să primească acea mâncare."


Deşi "O masă caldă" e un proiect independent de instituţiile administrative, n-ar fi putut fi pus în aplicare fără colaborarea cu primăriile locale sau cu Direcţiile de Asistenţă Socială. De-a lungul anilor, această colaborare a dus "O masă caldă" de la Cluj, la Constanţa, la Adjud, la Bistriţa, la Satu-Mare şi la Bucureşti. Alimentele provin 100% din donaţii. La Cluj, rămân, în continuare, cele mai multe locuri unde se serveşte o masă caldă, în exclusivitate cu ajutorul voluntarilor. Surprinzător sau nu, aceştia sunt foarte mulţi şi provin din toate categoriile sociale şi de vârstă. Raimonda Boian. "La cantina din Cluj pe care o coordonez eu, am înscrise echipe de voluntari până în ianuarie 2019. Deja îmi este jenă şi ştiu că voi crea frustrări când trebuie să răspund solicitărilor că doar în ianuarie anul viitor mai putem face înscrieri. Îi atrage şi gătitul. Chiar dacă nu te pricepi, îţi doreşti să faci parte din aşa ceva. Cred şi asta e atractiv. Activitatea în sine e una plăcută, iar voluntarii nu sunt foart solicitaţi, mulţi dintre ei au făcut maximum un sendvici."

            

La Bucureşti, proiectul "O masă caldă" a fost implementat chiar de una dintre voluntare, Monica Abagiu.  "Eu am preluat acest proiect anul trecut în octombrie. Mă înscrisesem ca voluntar în mai 2017 şi apoi, împreună cu Raluca Apostol, am preluat coordonarea proiectului la Bucureşti. Voiam mai demult să intrăm într-un proiect de genul acesta. Am ales O Masă Caldă fiindcă un pic cochetăm cu gătitul şi ne-a atras şi ideea că venim în ajutorul cuiva. Oricum, împreună mai participasem şi la alte proiecte de voluntariat."


Voluntariatul este o activitate pe care Monica Abagiu o face în paralel cu celelalte aspecte ale existenţei ei. Nu îi este greu să îmbine viaţa de familie şi voluntariatul desfăşurat în cele două locuri unde se desfăşoară în Bucureşti, proiectul O Masă Caldă. Unul din aceste locuri este Cantina Ominis din sectorul 4, o zonă defavorizată a capitalei. Celălalt loc se află în cartierul Ferentari, altă zonă problematică. Monica Abagiu.  "Celălalt e o cantină mobilă, mai exact o ambulanţă dotată cu o bucătărie pe care o avem în curtea unei şcoli din cartierul Ferentari. La Cantina Ominis, beneficiarii sunt în primul rând adulţi: între 70 şi 100 de beneficiari. Ei vin şi în timpul săptămânii la cantină, dar noi gătim doar în weekend. Iar în ceea ce priveşte şcoala, e vorba de copiii care învaţă acolo. Alături de activistul civic Valeriu Nicolae, care alături de alţi voluntari îi ajută pe copii la teme, noi le gătim. Sunt copii cu diverse probleme, cazuri sociale. Sunt în jur de 70-100 de beneficiari. Acolo gătim şi sâmbătă, şi duminică."


Mesele calde oferite doar de două ori pe săptămână sunt atât de necesare nevoiaşilor încât Monica Abagiu se gândeşte să extindă proiectul şi în alte locuri din Bucureşti. S-ar putea să-i vină în ajutor o altă extindere a proiectului "O masă caldă": aplicaţia ShareFood. George Jiglău, unul iniţiatorii de la Cluj, este şi cel care a sprijinit apariţia aplicaţiei al cărui scop e, printre altele, şi combaterea risipei alimentare. George Jiglău. "Este vorba de o aplicaţie prin care încercăm să facilităm comunicarea dintre cei care produc şi comercializează hrană şi cei din comunitate care au nevoie de hrană. În cei cinci ani de când aplicăm proiectul O Masă Caldă întâi la Cluj, apoi şi în celelalte oraşe, am putut să intrăm în contact şi cu cei care fac donaţii. E vorba de cei care au la dispoziţie multă hrană pe care n-o mai pot comercializa, dar pe care de multe ori ajung s-o arunce, deşi nimeni nu doreşte să arunce mâncarea. (...)Aplicaţia vine în întâmpinarea ambele părţi. Este un mijloc care are ca scop larg combaterea risipei alimentare, dar care este şi un instrument facil prin care intermediem colaborarea dintre potenţialii donatori şi cei care au aceste nevoi."


Aplicaţia Share Food este destinată doar persoanelor juridice: de o parte potenţialii donatori - firme - şi de cealaltă parte instituţiile publice, ong-urile sau parohiile care pot transmite hrana direct beneficiarilor. Cei care au creat aplicaţia sunt doi informaticieni din Cluj care, după ce au gătit în cadrul proiectului "O masă caldă", au dorit să se implice şi mai mult, tot voluntar. Astăzi, la aproape două luni de la lansare, aplicaţia ShareFood e disponibilă pentru toate oraşele din ţară şi are deja zeci de conturi active atât ale donatorilor, cât şi ale beneficiarilor. 


www.rri.ro
Publicat: 2018-04-25 14:49:00
Vizualizari: 157
TiparesteTipareste