Albumlu „Geta Caragiu-Sculptură“, lansat la Iinstitutlu Cultural Român

 albumlu „geta caragiu-sculptură“, lansat la iinstitutlu cultural român „Lemnul şi cheatra au tru eali noimi ahăndoasi şi mistiryioasi. Minduescu s-li dispol'iu di coaji, cu ngătanu, s-li ndregu pi ună aradă uidisită, tru spaţiu, ndreapti ca pi ziyă; Voi arta a masturlui anonim, a curi âl’i escu borgi“, spunea Geta Caragiu;

Luni, 23 di apriiur 2018tru Sala Mari a Institutlui Cultural Român s-feaţi lansarea a Albumlui „Geta Caragiu-Sculptura“ alăncitu la Editura a ICR.

Abumlu easti adratu di plasticiana Elena Dumitrescu, cu ahărdzeari tră cunuscutaartistă Geta Caragiu (6 agustu 1929 – 11 di marţu 2018) şi fu părăstisitu dicriticlu di artă Aurelia Mocanu.

Pi ningă aţeali 75 di imagini a sculpturlor adrati tu lemnu, cheatră, ghipsu, brundzu, suntu dizvărtiti și diseamni simnati di Geta Caragiu.

Tu albumu, suntu băgati, nica şi caduri dit arhiva a fumeaiil’ei Caragiu, articoli și documenti di epocă yilipsitoari ti imnaticlu profesional a artistăl’ei.

 

 

Andamusea ahurhi cu zborlu di ghinueari şi haristuseari tră oaspitsl’i ţi eara viniţ, gritu di doamna Ana Ivan, secretar general adjunctu a ICR cari spusi:

“Nădia a mea eara tra s-alăncească aestu albumu tu chirolu anda doamana Geta Caragiu eara tru bană, ama ştiţ ţi s-feaţi aoa şi ndauă stămăn’i căndu năsă tricu tru eternitati; nu fu tra s-hibă aşi, nă harismu multu di multu că alănci cu dauă dzăli ninti tra s-ducă la Aţel di Analtu; doamna Caragiu ălu vidzu albumlu, exemplarlu di probă, cu ndauă dzăli ninti ta s-treacă tu lumea alantă. Io, personal mi hărsescu că avui furn’ia prit aestă alănceari editorială a protlui album ti creaţia a Getăl’ei Caragiu s-cunoscu un baiur di lucri dit ună zonă ancestrală, arhaică, dimi s-cunoscu opera a l’ei, acă pi hiotea a chirolui tricui pi ninga multi operi ţi li vidzui prit căsăbadz. U şteam doamna Caragiu, lu şteam aţel trio: Toma, Matilda Caragiu Marioţeanu şi Geta.”

 

 

Ma largu, d-na Ana Ivan ghivăsi un mesaju di la prezidentul a ICR, Liliana Turoiu:

“Easti ună mari harauuă şi un mari privilegiu ti ICR să scoată aestu album a sculptoriţăl’ei Geta Caragiu. Creaţia artistică easti yilipsită di doamna Elena Dumitrescu ahăt musheatu; nica yilipseaşti şi ună lumi ancestrală cari fu dit ahurhită ună tradiţie ahăndoasă...”. 

 

 

Tu arada a l’ei criticlu di artă Aurelia Mocanu spusi:

“Vinită ninti di 1989, libirtatea confesivă şi histrionică a Getăl’ei Caragiu s-yilipsi păn di mardzină tru ună arădăpseari ti anami (cu imnaticu retrospectiv) di la Sala Atelier a Teatrului Naţional, tu primveara a anlui 2017.

S-ndziminară, sinergic, sum căruna a datilor comemorativi, expoziţiili personali dit 1977 (Simeza) şi 2011 (Teatrul Toma Caragiu di Ploieşti). Avea tricută 40 di an’i di anda chiru traghicu, tru cutreamburlu di loc, vrutlu frate, Toma.

Ună turlie fu atelier di preacl’e, aduţearea aminti a nicuchirlui, sculptorlu Alexandru Gheorghită, şi perspectiva a artistăl’ei işişi, chiro di optu dechenii ş-cama, tră creaţie şi fumeal’e, pi bărnuri.

Clanlu Caragiu, pi ilikii şi altoiuri, poati s-hibă prototiplu balcanic ţi trapsi ca arifugaţ prit xinitie, ama spusi vrearea a farăl’ei ş-cu aţea hazi ţi anţapă, aroadi.

Matilda, Toma, Geta şi ficiorl’i a l’ei suntu paradigmă di măsturlăchi artistică şi di creativitati umanist-cărturărească.

Ahărzită tră ghipsulu picturisitu ică brundzu, cu ună măsturlăchi minutiş şi ligănari işiş tu strateghia di mplin-gol, sculptoriţa Geta Caragiu frimită un figurativ cuncav/robust-angulos, stilizat tru efighii. Vărnăoară nu avu tu minti solemnul, că maşi n’edzlu cu ahăndusimi dit uminescu ică dit plăsmuirli a rusticlui. Shtimili/ Vigl’itoarili a baltăl’ei dit sud-dunăreana-l’i ficiurami s-hărniră tu memorabilili diseamni di malămă-azurii/ n’irlă hromă cătă veardi şi pirpirunili disfapti şi adrati ditu băcări, i brundzu.

“Arhaitatea” tu apofasili a l’ei formali di simplificari nu avină un tadi baroc, aţel expresiv-teatral, di “reverenţă la rampă”, ca marcă a sculptoriţăl’ei.

Profesoara vrută ş-tin’isită ţi ş-fu, chiro di dechenii, poati s-hibă duchită tu creativitatea polimaterică, plăsmuitoare/ thimil’iusitoari, ţi nu easti inhibată tu dizvărteari di “statuar-aulic”, a elevilor a l’ei.

Suntu numi cu anami, cata cum Aurel Vlad, Gheorghe Zărnescu, Alexandru Galai.

Păn tru soni, doamna Geta Caragiu preţedă – nicăftat şi cu ună misură, aţea economie expoziţională – a gestului ta să spună aţea ţi mindueaşti, confesiv, a hazil’ei dit deriziune şi autoderiziune, ţi li yilipseaşti aţel frontu lăryuriu dit creatorl’i tru tridimensional, di dauă dechenii ş-cama pănă ază, tru arta românească tinirâ.”

„Lemnul şi cheatra au tru eali noimi ahăndoasi şi mistiryioasi.

Minduescu s-li dispol'iu di coaji, cu ngătanu, s-li ndregu pi ună aradă uidisită, tru spaţiu, ndreapti ca pi ziyă şi stăpuiti după ună aradă a mea.

U voi arta a masturlui anonim, a curi âl’i escu borgi“, spunea Geta Caragiu.

 

       

            Tu arada a l’ei plasticiana Elena Dumitrescu autoarea a Albumlui „Geta Caragiu-Sculptură“ spusi:

            “Născănţă oamin’i cu cari nă adunăm tu bană nă alasă mări entipusi.

Di căndu u cănăscui doamna Geta Caragiu şi ăl’i vidzui lucrărli, născănti di eali aproapea niştiuti, mplini di memorie, vărtoasi, yii, mi apufusii preayalea-ayalea s-li adun tuti tu ună carti, tru cari s-hibă yilipsitu tru idyea scară omlu şi opera.

Tricu niheamă chiro, a deapoa aţea dit soni expoziţie a curi nicuhir fu, tu primveara a anlui 2017 Teatrul Naţional di Bucureşti, eara ună furn’ie ahoryea tra s-nă adunăm la sţenă dişcl’isă cu Geta Caragiu şi opera a l’ei.

Aşi că idheea a mea lipsea s-hibă băgată tru lucru păn tru soni.

            Si maca nu escu pi zănatea di istoricu di artă, căţe escu un aplo artistu, cilăstisiiu, ahătu cătu putui, s-adun şi s-bag pi aradă materialili ţi eara tru arhivi, aţeali ţi ăn’i li deadi cu mari filotimie Geta Caragiu şi ăn’i băgaiu tu minti s-yilipsescu ună personalitati a artăl’ei românească cari ş-ahărdzi cu miraki bana ti ună dumeni a artilor plastiţi, cu zori s-li treacă ună mul’eari, cu fortuma a cutumilor, cheadiţi şi len turlii di priconcepţii.

Avui tu scupo, şi aţea că anda va s-treacă ghivăsitorlu pritu frăndzăli a l’ei s-agiungă s-cunoască bana, emoţiili, dramili, şi haraua a unlui om, a unăl’ei fumeal’e, şi s-veadă cum tuti aesti suntu yilipsiti tru ună operă di sculptură.

Avui tru scupo că dupu treaţirea a kirolui, pidimolu faptu bana tută di un sculptor importantu s-nu s-keară, cum multi alti kirură, ti cari tinirl’i nu au cum s-nveaţă di eali.

Dimec, pot să spun că aestă carti easti un yisu ţi s-feaţi !

Opera a Getăl’ei Caragiu s-aştearni, tin’isită, tu mărdzin’ili anamisa di dramatic şi ludic – trăsătură/ masti ţi s-veadi nai multi ori tu operili a mul’erlor – cu recursuri personali la imaghinli a banăl’ei di familie, a ficiuramil’ei şi a harauăl’ei tra s-adună seamni plastiţi mplini di memorii.

Arta a l’ei, tu cari xanavidem seamni şi temi ancestrali, neadzi tră ninti, ca ti ciudie, zuyrăpsindalui ună personalitati vărtoasă, mplină di emoţii, sensibilitati şi maxus hromă.

Cu mutrita cătă tricutlu kiro, cătă istoriili personali, Geta Caragiu alăsă semnu, alăsă tor, deadun cu alţă mări sculptori, tru arata românească a an’ilor 1970, tu aţel chiro greu, căndu arta eara, di nai multi ori, stuhinată ideologhic.

Creaţiili a l’ei plastiţi nu trapsiră mănă di la căndăserli personali, di aflară totna izvuri di reinventari, nica şi atumţea căndu tematica a kirolui eara băgată cu zorea.

 Aflata pi treilu plan, dupu aţel’i doi fraţ a fumeaiil’ei Caragiu, tu ligătură cu pricunuştearea a contribuţiilor la construcţia a culturăl’ei română, nu u scadi, nu u dipuni ici ma nghios.

Aestă vocaţie u mbărţiteadză ca ună borgi di tin’ie şi, deadun cu alţă doi membri a fumeail’ei a l’ei, dişcl’idi căl’iuri ahoryea, planuri ayoryea, tu cultura românească.

Ază vini kirolu că, deadun cu marli actor Toma Caragiu, deadun cu marea cercetătoari tu dumenea a lingvisticăl’ei Matilda Caragiu Marioţeanu, să u yiurtusim sculptoriţa Geta Caragiu.”

 

 

Radio România Internaţional                                                                          23.04.2018

Secţia Armânească – Reporter Taşcu Lala


www.rri.ro
Publicat: 2018-05-04 12:05:00
Vizualizari: 603
TiparesteTipareste